Uniunea Europeană a dat acordul în ziua de luni pentru lansarea unei noi misiuni civile și militare în Liban, în contextul planificării retragerii forțelor ONU de menținere a păcii. Această operațiune, care ar putea fi inițiată în lunile viitoare, are ca scop intărirea securității naționale prin instruirea trupei libaneze, protejarea granițelor și neutralizarea dronelor, potrivit Euronews.
Ministerii de externe ale Uniunii Europene au stabilit luni să creeze o nouă misiune civilă și militară în Liban, destinată să întărească forțele de securitate ale țării, în timp ce Organizația Națiunilor Unite se pregătește să încheie operațiunea de menținere a păcii, desfășurată de mai multe decenii în această țară.
În următoarele luni, misiunea ar putea fi pusă în funcțiune și va viza protejarea granițelor și a zonei maritime, eliminarea dronelor și pregătirea forțelor de securitate libaneze. Detaliile privind mandatul, numărul de membri ai personalului și ierarhia de comandă vor fi definite în curând.
În contrast cu UNIFIL, a cărei perioadă de activitate se încheie la sfârșitul anului 2026, noua operațiune a Uniunii Europene nu va opera în regiunea de sud a țării, zona în care Israelul desfășoară în continuare atacuri militare împotriva grupării Hezbollah, care beneficiază de sprijinul Iranului.
„Vom înființa o nouă misiune în Liban. Aceasta va avea o componentă civilă și una militară”
a spus Kaja Kallas, șefa diplomației europene, luni, în prealabil la întâlnirea Consiliului Afaceri Externe din Luxemburg.
„Sperăm că această misiune va putea începe să acționeze pe teren în doar câteva luni. Am fost în Liban chiar săptămâna trecută. Autoritățile locale salută această inițiativă”, a adăugat ea.
În contextul unei perioade de incertitudine a securității libaneze, decizia este luată în legătură cu planul de retragere a UNIFIL, entitatea care a acționat ca barieră tampon între Israel și Liban. Președintele libanez Joseph Aoun a solicitat prelungirea mandatului
Israelul a ridicat în mod constant acuzații împotriva UNIFIL, susținând că misiunea nu a reușit să restrângă activitatea Hezbollah. În același timp, Statele Unite au pus sub semnul întrebării eficacitatea acestei misiuni, manifestând preferința pentru un acord de securitate negociat direct între Israel și Liban.
Oficialii europeni reiteră că noua misiune nu a fost proiectată pentru a înlocui UNIFIL, ci pentru a întări capacitățile proprii de securitate ale Libanului.
„Misiunea va avea mai multe sarcini de îndeplinit pe o perioadă de până la trei ani, și anume consolidarea securității frontierelor, asigurarea securității maritime și combaterea dronelor. Atât componenta militară, cât și cea civilă vor sprijini poliția libaneză în îndeplinirea atribuțiilor sale zilnice”, a declarat ministrul francez pentru Europa și Afaceri Externe, Jean-Noël Barrot.
Bruxellesul analizează posibilitatea de a opera cu aproximativ 150 de membri ai personalului, un număr considerabil mai mic în comparație cu cei aproximativ 7.500 de militari care activează în prezent în cadrul misiunii UNIFIL.
În cadrul Politicii de Securitate și Apărare Comune (PSAC) a Uniunii Europene, noua operațiune ar trebui să se desfășoare, având un termen inițial de până la trei ani, cu posibilitatea de prelungire. Contribuțiile statelor membre, atât în ceea ce privește personalul, cât și echipamentele, vor fi voluntare.
În prezent, nu se știe ce state vor fi implicate. Cu toate acestea, mai multe națiuni care participă deja la UNIFIL, inclusiv Italia, Franța, Spania, Irlanda, Germania, Austria, Finlanda și Polonia, au manifestat dorința de a păstra prezența lor în Liban.
Altă problemă încă în dezbatere se referă la organizarea conducerii. Printre sugestiile studiate, una susține că Italia, Franța și Spania ar prelua, pe rând, conducerea operațiunii, prin rotație.
În luna iunie, președintele francez Emmanuel Macron și premierul italian Giorgia Meloni au anunțat că țările lor vor conduce împreună o coaliție internațională destinată sprijinirii Libanului după retragerea UNIFIL. Nu este clar, în acest moment, dacă inițiativa va funcționa separat sau va fi integrată în noua misiune a Uniunii Europene.
Irlanda, care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE, și-a manifestat, de asemenea, dorința de a participa.
Dublinul este gata să susțină partea civilă a misiunii, însă implicarea sa în operațiunile militare ar putea fi afectată de reformele în curs privind cadrul juridic ce stabilește modul în care trupele irlandeze sunt prezențiale în străinătate.
„Suntem prezenți acolo de zeci de ani. Am contribuit timp de decenii la sprijinirea regiunii, a forțelor armate libaneze, dar mai ales a populației civile. Și nu mi-aș dori ca toate acestea să se piardă”, a declarat ministrul irlandez de externe, Helen McEntee.
COMENTARII / 0