Extinderea Uniunii Europene ar putea avea loc fără acordarea imediată a dreptului de veto noilor membri, această posibilă decizie fiind menită să crească acceptabilitatea politică a procesului de extindere, în condițiile în care țările UE vizează admiterea de noi membri cel târziu până la sfârșitul acestui deceniu.
În urma unor planuri examinate de către Comisia Europeană, viitoarele state membre, printre care Republica Moldova și națiunile din regiunea Balcanii de Vest, nu ar obține în mod automat, la momentul integrării în UE, posibilitatea de a veta anumite decizii legate de politica externă ori alte probleme care cer consensul tuturor, cum ar fi politica fiscală, potrivit informaţiilor publicate în The Guardian.
O discuție aprinsă are loc la Bruxelles cu privire la posibilitatea ca noile state membre să nu mai aibă drept de veto.
În acest context, Muntenegru, cu o populație de 624.000 de locuitori, este considerat un caz deosebit de relevant.
Această fostă republică iugoslavă vizează calitatea de membru al Uniunii Europene până în 2028.
Negocierile de aderare, demarate acum 14 ani, au ajuns într-o fază avansată, odată cu prima reuniune a unui grup tehnic dedicat redactării tratatului de aderare al Muntenegrului, care a avut loc luna aceasta.
Citește șiFriedrich Merz, în Kiev, anunță noul pachet de ajutor pentru Ucraina
În urma unor experiențe dificile, reprezentanții europeni examinează posibilitatea implementării unor mecanisme de protecție pentru noii membri, astfel încât să nu poată fi luate decizii importante ostatice de către un singur stat, Ungaria fiind un exemplu recent, potrivit a patru surse europene.
Un împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei
a fost, de asemenea, blocat de guvernul Viktor Orbán anterior, ceea ce a determinat oficialii să ia în considerare această soluție.
Această idee a luat naștere ca urmare a problemelor întâmpinate cu Ungaria, care a împiedicat luarea mai multor decizii cruciale în cadrul UE.
În procesul de aderare, Muntenegrului i se ar putea impune o limitare temporară a dreptului de veto prin tratatul de aderare, care ar servi ca precedent pentru viitoarele state membre. Această propunere se află la granița legalității și ar putea fi implementată doar pe o perioadă determinată, cu scopul de a preveni apariția unor membri UE cu statut inferior.
Nu este clar dacă această abordare va fi adoptată.
Friedrich Merz propune găsirea unor soluții novatoare.
Friedrich Merz, cancelarul german, a înaintat recent o scrisoare către liderii Uniunii Europene, în care propune găsirea unor soluții inovatoare menite să accelereze procesul de aderare a statelor din regiunea Balcanilor de Vest la UE.
În respectiva scrisoare, Merz prezintă extinderea UE ca fiind o necesitate geopolitică și sugerează implementarea unui statut special de membru asociat pentru Ucraina, considerând acest demers drept un pas esențial pe calea Ucrainei către o aderare completă.
„un statut de membru asociat pentru Ucraina”, ca „pas decisiv pe drumul Ucrainei către aderarea deplină”
În cazul adoptării acestui statut special, Ucraina ar putea lua parte la ședințele UE și ar avea o prezență activă în cadrul instituțiilor europene, însă nu ar dispune de posibilitatea de a influența deciziile prin vot. Merz consideră că această abordare „reflectă situația particulară a Ucrainei, o țară aflată în război” și ar putea „facilita negocierile de pace aflate în desfășurare”, după cum afirmă el.
Refuzul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski față de această propunere a fost exprimat clar.
Acesta a afirmat, pe rețelele sociale, că poziția Ucrainei în cadrul Uniunii Europene trebuie să fie una integrală și egală, după ce scrisoarea lui Merz a devenit publică.
„Locul Ucrainei în Uniunea Europeană trebuie să fie complet, deplin și egal”
La aproape un an de la debutul conflictului la scară largă dintre Rusia și Ucraina, 2022 a marcat o schimbare semnificativă în procesul de extindere a Uniunii Europene, care până atunci era într-o perioadă de stagnare.
În urma evaluării, Comisia Europeană a avansat 2030 ca termen pentru potențiala integrare a noilor membri, Muntenegru și Albania fiind considerați în fruntea listei, în timp ce Republica Moldova a înregistrat progrese rapide, iar Ucraina ar putea beneficia de o securitate sporită prin aderarea la UE. O posibilă restricționare a dreptului de veto pentru noii membri face parte din pachetul de soluții menite să faciliteze extinderea, care se preconizează a fi mai ușor de asimilat.
Există îngrijorări legate de procesul de extindere al Uniunii Europene. Anumite aspecte stârnesc îngrijorarea liderilor europeni.
Extinderea UE depinde de aprobarea unanimă a statelor membre actuale pentru admiterea de noi membri.
Însă, oficialii europeni se confruntă cu o provocare deosebită în ceea ce privește procesul de ratificare în Franța.
Nu există o dată exactă pentru alegerile prezidențiale
, dar acestea sunt programate pentru 2027.
În acest context, se observă o creștere a scepticismului față de extinderea Uniunii Europene.
Rezultatele unui sondaj Eurobarometru recent relevă că 43% dintre francezi sunt în favoarea extinderii UE, în timp ce 48% se declară împotrivă.
Extinderea în Balcanii de Vest necesită, potrivit surselor europene, abordări inovatoare, având în vedere că regiunea, care numără 17,4 milioane de locuitori, este vizată de eforturile de extindere a influenței Rusia și China.
În cadrul procesului de extindere a Uniunii Europene, se explorează soluții inovatoare, printre care și posibilitatea de a limita dreptul de veto pentru noile state membre.
Reformele interne și caracteristicile specifice ale acordurilor de aderare sunt aspecte cheie în discuțiile actuale.
Un diplomat european a menționat că această limitare reprezintă una dintre soluțiile constructive analizate.
O dezbatere aprinsă are loc în jurul beneficiilor unei extindere mai ample, atât pentru statele candidate, cât și pentru Uniunea Europeană.
Există o dezbatere privind modul în care o extindere mai amplă ar putea fi benefică atât pentru țările candidate, cât și pentru Uniunea Europeană. Ideile privind reformele interne și diferitele caracteristici ale tratatelor de aderare fac parte din această discuție
, a declarat un alt diplomat.
UE se confruntă cu provocări instituționale odată cu extinderea sa, iar Germania propune reforme pentru fluidizarea procesului decizional.
„O Uniune cu 33, 34 sau 35 de state membre nu poate continua să funcționeze după aceleași reguli concepute pentru un grup mult mai mic”
, a afirmat Johann Wadephul, Ministrul german de Externe, la începutul lunii în curs.
Una dintre soluțiile vehiculate este eliminarea dreptului de veto în politica externă, pentru a preveni blocajul instituțional al unei Uniuni care ar cuprinde peste 35 de state membre.
Această abordare are drept scop adaptarea mecanismelor de funcționare ale UE la o configurație mai extinsă.
Executivul european este îngrijorat de faptul că solicitarea unui acord general cu privire la reformele interne ale UE, care ar presupune probabil ajustarea tratatelor, ar putea relegați extinderea la un plan inferior.
UE se confruntă astfel cu o posibilă impas în ceea ce privește procesul de extindere.
Țara Ucrainei reprezintă un exemplu aparte în acest context.
Reconstrucția Ucrainei reprezintă un scenariu aparte în rândul statelor aflate în proces de aderare, având în vedere Ucraina ca fiind un caz singular datorită proporțiilor sale și, de asemenea, din cauza conflictului cu Rusia și a cheltuielilor imense necesare pentru refacerea țării.
La data de 21 decembrie 2025, se estima că efortul de reconstrucție al Ucrainei va necesita 588 de miliarde de dolari, o sumă care depășește de trei ori mărimea propriei economii.
Procesul de integrare tehnică a Ucrainei în Uniunea Europeană ar putea fi încheiat în termen de patru ani, potrivit evaluărilor oficialilor europeni. Însă, momentul efectiv al aderării este condiționat de o posibilă înțelegere de pace și rămâne o decizie de natură politică.
Extinderea Uniunii Europene ar putea fi realizată printr-o măsură care să limiteze temporar puterea de veto a noilor state membre, potrivit lui Engjellushe Morina, cercetător principal la European Council on Foreign Relations.
În opinia sa, această limitare a dreptului de veto
„nu este atât de drastică”
și va fi utilizată de politicieni pentru a face procesul de extindere mai puțin controversat în fața opinii publice.
Afirmația a fost făcută în legătură cu posibilitatea ca tratatul de aderare al Muntenegrului să includă o astfel de prevedere.
„Nu m-ar surprinde să vedem ceva de acest fel în tratatul Muntenegrului. Și acesta ar deveni un model pentru alte state noi membre. Politicienii vor spune: «Uitați, luăm măsuri de protecție și precauție». Aceasta este logica”
a declarat ea, sugerând că această abordare ar putea fi extinsă și la alte țări care urmează să adere la Uniunea Europeană.
Uniunea Europeană se confruntă cu o propunere care vizează limitarea puterii de veto a noilor state membre, o mișcare menită să protejeze blocul european de eventuale schimbări politice radicale după aderare.
Complicații politice ar putea surveni, de exemplu, în cazul în care un guvern cu orientări pro-ruse ajunge la putere în Muntenegru.
În acest context, Comisia Europeană și statele membre lucrează pentru a „ocroti Uniunea Europeană de astfel de scenarii ipotetice”, potrivit declarațiilor lui Morina.
„impermeabilizeze Uniunea împotriva unor asemenea scenarii ipotetice”
Potrivit unei surse guvernamentale, Muntenegru își menține obiectivul de aderare completă la UE, caracterizând acest statut ca fiind unul de egalitate între statele membre, cu toate beneficiile și obligațiile aferente.
În același timp, sursa a precizat că Muntenegru nu se opune mecanismelor de protecție și consideră că acestea ar putea avea un impact pozitiv în ceea ce privește consolidarea reformelor, chiar și după procesul de aderare.
„cu toate drepturile și responsabilitățile care vin odată cu statutul de stat membru egal”
și
„nu se opune mecanismelor de protecție și consideră că acestea pot juca un rol constructiv în asigurarea sustenabilității reformelor chiar și după aderare”
sunt declarații care reflectă poziția țării în procesul de aderare.
COMENTARII / 0