În pragul unor alegeri decisive, Ungaria se confruntă cu restricții din partea Uniunii Europene privind accesul la informații sensibile, iar reuniunile liderilor se desfășoară în format redus. Această decizie survine după avertismentele prim-ministrului polonez Donald Tusk cu privire la temerile că guvernul condus de Viktor Orbán ar putea divulga informații către Rusia, potrivit sursei POLITICO.
În pragul alegerilor cruciale din 12 aprilie din Ungaria, Uniunea Europeană a decis să nu reacționeze oficial la ultimele acuzații, din cauza posibilelor repercusiuni, a declarat POLITICO pe baza relatărilor a cinci diplomați și oficiali europeni. Aceștia au exprimat îngrijorarea că Budapesta ar putea dezvălui informații confidențiale Kremlinului, generând astfel un climat de incertitudine.
Prim-ministrul polonez Donald Tusk a afirmat duminică pe platforma X că nu este surprinzător faptul că reprezentanții lui Orbán au oferit detalii exhaustive Moscovei despre reuniunile Consiliului UE. Aceste informații erau anticipate de mult timp. În acest context, Tusk a explicat că el vorbește doar atunci când este absolut necesar și că se limitează la a spune strict ceea ce este indispensabil, aceasta fiind una dintre rațiunile pentru care a susținut Péter Magyar, liderul opoziției maghiare, în cadrul alegerilor.
Citește și15 state din SUA dau în judecată autoritatea aviatică pentru regulile privind livrările cu drone
Într-un articol publicat sâmbăta trecută, publicația Washington Post a scos în evidență legăturile strânse menținute de guvernul condus de Orbán cu Federația Rusă pe perioada conflictului din Ucraina. În cadrul reuniunilor cu reprezentanții altor națiuni membre, Péter Szijjártó, ministrul de externe ungar (în imagine, poziția din stânga), a profitat de intervalele de pauză pentru a-l ține la curent pe omologul său rus, Serghei Lavrov, cu ultimele evoluții.
Un oficial guvernamental european, care a primit asigurări de anonimat pentru a discuta despre subiecte delicate, a afirmat că preocupările privind posibila transmitere de informații de către Ungaria direct către Moscova au dus la crearea unor formate mai restrânse, alcătuite din lideri care împărtășesc aceeași perspectivă, în detrimentul organizării de reuniuni care să includă toți cei 27 de membri ai UE. Aceste îngrijorări au stat la baza deciziei de a limita reuniunile la un grup mai restrâns de lideri.
Un oficial a afirmat că statele membre cu o loialitate scăzută sunt motivul principal pentru care o mare parte din diplomația europeană are loc acum în cadrul unor formate mai mici și mai specializate, cum ar fi E3, E4, E7, E8, Weimar, NB8, JEF și altele.
„În ansamblu, statele membre mai puţin loiale reprezintă principalul motiv pentru care cea mai mare parte a diplomaţiei europene relevante se desfăşoară acum în diverse formate mai restrânse — E3, E4, E7, E8, Weimar, NB8, JEF etc.”
Grupul este alcătuit dintr-un număr specific de lideri europeni. Alianţa Weimar este formată din state europene cheie, și anume Franţa, Germania şi Polonia. În mod similar, NB8 reuneşte un număr de opt ţări situate în regiunea nordică şi baltică. Pe de altă parte, JEF, adică Forţa Expediţionară Comună, este o iniţiativă care implică 10 naţiuni din partea nordică a Europei.
Dezinformarea a fost invocată.
Potrivit declarațiilor lui Gabrielius Landsbergis, fost ministru de Externe al Lituaniei, participarea frecventă a lui Szijjártó la reuniunile Consiliului a ridicat probleme, întrucât el a primit o avertizare încă din 2024 cu privire la potențialul ca omologii săi maghiari să divulge informații către Rusia. În urma acestei avertizări, el și colegii săi au luat măsuri de precauție, limitând informațiile schimbate în prezența lui Szijjártó.
În pragul unui summit NATO de importanță deosebită, care urmează să aibă loc la Vilnius în 2023, decizia reprezentanților a fost să îi excludă pe reprezentanții delegației ungare de la discuțiile cu caracter sensibil, după cum a declarat Landsbergis.
El a menționat că discuțiile s-au desfășurat inițial la nivel formal, după care s-au retras pentru a dezbate, fără participarea Ungariei, obiectivele summitului care pot fi atinse.
Potrivit unor surse, Grupul celor Nouă de la Bucureşti, care reuneşte ţări situate pe flancul estic al alianţei militare, ar fi discutat posibilitatea de a exclude Budapesta din acest grup în viitorul an, drept urmare a lipsei unui acord privind ajutorul acordat Ucrainei.
Comentariile lui János Bóka, ministrul ungar pentru afaceri europene, au fost făcute într-un interviu acordat POLITICO, János Bóka susținând că informațiile apărute în weekend nu sunt decât știri false, menite să reprezinte „o încercare de a reacționa în mod disperat la avansul înregistrat de Fidesz, partidul condus de Orbán, în perioada preelectorală; or, poporul maghiar nu va fi înșelat.”
Într-o reacție fermă, Szijjártó a contestat conținutul articolului publicat în Washington Post, lansând acuzații grave la adresa mass-media, pe care a acuzat-o că propagă idei de conspirație și a calificat drept „mai absurde decât orice s-a văzut vreodată” teoriile vehiculate de acestea.
În legătură cu recentele acuzații, unul dintre reprezentanții diplomatici a sugerat că anumite detalii ar putea rămâne ascunse. UE ar putea avea motive pentru care anumite informații și documente trebuie păstrate confidențiale, potrivit acestuia.
„Există argumente în favoarea clasificării informaţiilor şi documentelor din partea UE”
, a afirmat diplomatul. Deși acordarea statutului de informații clasificate nu reprezintă o soluție definitivă, aceasta ar putea descuraja diseminarea necontrolată a informațiilor și transmiterea de date sensibile către entități externe. În plus, anchetele ar putea fi desfășurate în mod mai eficient și automatizat.
Niciun element de surpriză nu a fost înregistrat
În urma declarațiilor celor cinci diplomați, rezultă că nu au fost luați prin surprindere de ultimele vești, însă reacția oficială va fi condiționată de rezultatul alegerilor din aprilie, care va decide soarta lui Orbán. Deși partidul lui Orbán se află în urmă în sondaje, premierul Ungariei a afirmat, în cursul zilei de vineri, că este posibil ca el să obțină „în mod cert” un nou mandat, potrivit spuselor sale:
„cu siguranță”
, a declarat el.
Un al doilea oficial diplomatic a afirmat că Uniunii Europene îi sunt subminate încrederea, cooperarea și integritatea.
„Este o situaţie deplorabilă. Dacă rămâne după alegeri, cred că UE trebuie să găsească modalităţi de a aborda această problemă într-un alt mod.”
Această declarație a fost făcută în legătură cu acuzațiile aduse Ungariei, țară care se confruntă cu alegeri cruciale.
În ajunul unei decizii cruciale, un avertisment a fost lansat cu privire la strategia liderului ungar Orbán. Se teme că, orice ar decide Uniunea Europeană și liderii săi, acesta va reuși să o întoarcă în favoarea sa în perioada electorală.
„Nu cred că cineva este dornic să facă ceva care ar turna gaz pe foc înainte de 12 aprilie”
, au declarat surse apropiate situației.
În pofida unui acord comun cu privire la pericolul pe care îl reprezintă Rusia, un înalt funcționar diplomatic a accentuat că detaliile conversaţiilor dintre oficialii de rang înalt şi miniştrii afacerilor externe sunt adesea făcute publice prin intermediul mass-media şi că aceste întâlniri au loc, de obicei, într-un cadru informal, situaţie în care şefii de stat nu îşi aduc telefoanele în afara încăperii pentru a limita la maximum riscul de a fi interceptați. Cu toate acestea, perspectiva unui guvern din cadrul UE care cooperează atât de intens cu o țară considerată ostilă rămâne o chestiune extrem de sensibilă din punct de vedere politic.
Trădarea a fost dezvăluită de către Magyar, care a vorbit la o manifestare electorală duminică.
„Faptul că ministrul de externe al Ungariei, un prieten apropiat al lui Serghei Lavrov, a raportat ruşilor practic minut cu minut de la fiecare reuniune a UE este o trădare flagrantă”
,
a afirmat el.
Ministrul de externe ungar a fost acuzat că și-a trădat propria țară și Europa.
„Acest om nu numai că şi-a trădat propria ţară, ci şi Europa”
.
În ajunul alegerilor cruciale, Ungaria se confruntă cu o perioadă de intensificare a activităților politice, odată cu sosirea susținătorilor străini ai premierului ungar, Orbán. Evenimente programate pentru luni vor reuni figuri politice de seamă, printre care Karol Nawrocki, președintele Poloniei și un adversar politic al lui Tusk. Pe de altă parte, JD Vance, care ocupă funcția de vicepreședinte al SUA, urmează să sosească în Budapesta cu avionul, în perioada care precede votul lunar programat pentru luna viitoare.
Vineri, la Consiliul European, Orbán a blocat acordul privind un ajutor financiar de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, ceea ce a declanșat o puternică indignare în rândul celorlalți lideri europeni.
Nu există nicio declarație directă din partea sa
, însă decizia sa a fost suficientă pentru a atrage critici ferme din partea partenerilor săi.
Un diplomat european, exprimându-se anonim, a afirmat că nu ar fi o surpriză dacă acuzațiile respective s-ar confirma.
Ungaria menține de mult timp o poziție aliniată cu Vladimir Putin, președintele Rusiei, în cadrul Uniunii Europene și persistă în acțiuni care subminează securitatea europeană.
„Suma de 90 de miliarde de euro blocată este pur şi simplu cel mai recent exemplu al acestui tipar”
a remarcat acesta.
Un al cincilea reprezentant al UE a făcut această declarație în legătură cu acuzațiile aduse.
COMENTARII / 0