În cadrul unei solicitări adresate de Cipru, liderilor Uniunii Europene li s-a cerut să ofere clarificări privind implementarea clauzei de apărare colectivă stipulate în tratatele UE, cu scopul de a fortifica protecția statelor membre, evitând în același timp dublurile de sarcini cu Alianța Nord-Atlantică. Această dezbatere a apărut ca urmare a îngrijorărilor provocate de lipsa unor reglementări clare cu privire la procedura de activare și la mecanismul de funcționare a acestui instrument de apărare.
În cursul acestei săptămâni, Cipru a exercitat presiuni asupra liderilor Uniunii Europene pentru a detalia mecanismul de funcționare al clauzei de apărare reciprocă, puțin utilizată, a UE, cu scopul de a consolida protecția statelor membre fără a compromite alianța NATO, potrivit sursei POLITICO.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a afirmat în cadrul unei reuniuni a liderilor UE în Cipru, că tratatul oferă directive clare cu privire la acțiunile necesare, făcând referire la articolul 42.7 din tratatele UE. Acest articol impune statelor membre obligația de a oferi ajutor reciproc în situația unui atac.
„Tratatul este foarte clar în privința a ceea ce trebuie făcut”
, a declarat ea. În continuare, Ursula von der Leyen a precizat:
„Tratatul nu este clar în privința momentului în care se întâmplă lucrurile și cine face ce”
.
Țara gazdă a summitului a considerat oportună abordarea acestui subiect, având în vedere poziția sa unică de a fi Cipru, una dintre cele patru state membre ale Unii Europene care nu sunt parte a NATO.
Cipru a avut motive întemeiate de îngrijorare cu privire la securitate, după ce a fost ținta unor drone de origine iraniană în perioada inițială a conflictului din Orientul Mijlociu.
Preocupări privind compatibilitatea angajamentului de apărare al Uniunii Europene cu articolul 5 al NATO au fost exprimate în cadrul discuțiilor, Ciprul dorind o clarificare a acestui articol, în timp ce țările europene aflate la prima linie de apărare împotriva Rusiei se tem că acest angajament ar putea duce la o suprapunere periculoasă cu prevederile privind apărarea colectivă stipulate în cadrul alianței nord-atlantice.
La reuniunea de la Cipru, a fost abordată clauza de apărare prevăzută la Articolul 42.7.
În scopul de a-i liniști , pe marginea întâlnirii liderilor, Constantinos Kombos, ministrul afacerilor externe al Ciprului, a explicat, într-un interviu acordat publicației Politico, că dispozițiile articolului 42.7 se referă la sprijin reciproc și nu la apărare, fiind de acord cu această distincție.
În cazul unui atac asupra unei țări, respectiva clauză nu prevede obligativitatea celorlalte state membre să riposteze prin mijloace militare. Articolului 5 al NATO stipulează că statele membre au responsabilitatea de a furniza sprijin și ajutor prin toate resursele disponibile. Acest sprijin poate fi acordat în diverse forme, variind de la asistență diplomatică și sprijin tehnic ori medical până la ajutor civil sau militar, după cum a informat serviciul diplomatic al UE.
Potrivit analizei, Cipru a studiat cu atenție cazul Franței, care a recurs la această clauză în 2015, după o serie de atentate teroriste. În acest scop, a fost efectuată o analiză juridică de către Consiliu și a fost consultat un document al Comisiei care detaliază lecțiile învățate din experiența respectivă.
Kombos
a prezentat aceste informații.
Declarația oficială a Consiliului a fost clară: în cazul unui atac pe teritoriul unui stat membru, ceilalți 26 de membri au o responsabilitate legală de a reacționa, nu doar într-un mod formal, a afirmat Kombos.
Însă, raportul Comisiei subliniază că procedura de activare și consecințele acesteia sunt neclare, la fel cum sunt și canalele de comunicare dintre părțile implicate.
Clarificarea conținutului articolului 42.7 a devenit o prioritate, după cum von der Leyen, cancelarul german Friedrich Merz și alți lideri au subliniat deja. Un oficial european de rang înalt prezent la Nicosia a informat că, în cadrul reuniunii de la summit, premierul polonez Donald Tusk și-a declarat susținerea pentru o abordare practică a acestui articol, cunoscut și sub numărul 42.7.
În cursul serii de joi, liderii Uniunii Europene au abordat această chestiune în cadrul unei cinei de lucru.
Nikos Christodoulides, președintele Ciprului, a adus în discuție anumite sugestii referitoare la acest subiect în fața celorlalți lideri, după cum a precizat un oficial.
În ciuda dorinței de a dezvolta articolul 42.7, presiunile exercitate de Tusk și de alți lideri europeni asupra extinderii rolului UE în apărare sunt foarte atenuate, deoarece acest domeniu a fost, în mod tradițional, încredințat NATO și guvernelor naționale.
Un înalt funcționar diplomatic a afirmat pentru Politico că entitățile Uniunii Europene nu posedă nici o atribuție decât în cazul în care li s-ar conferi una de către statele membre, exprimându-se astfel:
„Acest lucru nu trebuie să fie în detrimentul obligațiilor pe care statele membre NATO le au față de NATO.”
Această declarație subliniază importanța rolurilor distincte ale UE și NATO.
COMENTARII / 0