UE votează joi legislația anticorupție, România trebuie să o adopte și ea acum

Parlamentul European urmează să dea votul final în ședința plenară de joi pentru legislația anticorupție care a fost deja stabilită de către Comisia Europeană și de toate statele membre ale UE, informează G4Media. Această procedură reprezintă ultima etapă necesară înainte de aprobarea directivei care trebuie să fie implementată și în legislația românească.

Legislația UE impune condiții minime pentru ca statele membre să definească și să pedepsească infracțiunile de corupție în cadrul legislației penale naționale.
Măsuri de prevenire a corupției și reglementări pentru investigații și urmărire penală mai eficiente sunt incluse în noul act normativ.

Informația privind continuarea articolului este prezentată mai jos, fiind

Citește și15 state din SUA dau în judecată autoritatea aviatică pentru regulile privind livrările cu drone

– articolul continuă mai jos –

UE va avea standarde unificate pentru incriminarea anumitor fapte, datorită noului act legislativ care urmează să fie adoptat.
Toate statele membre vor fi obligate să definească și să incrimineze în același mod o serie de infracțiuni.

În cadrul Uniunii Europene, UE, anumite acte vor fi considerate de acum înainte infracțiuni și pedepsite ca atare, printre care se numără: corupția sub formă de mită în sectoarele public și privat, delapidarea fondurilor publice, traficul de influență în scopul obținerii unor avantaje, împiedicarea înfăptuirii justiției, îmbogățirea ilicită prin comiterea de infracțiuni de corupție, acoperirea acestor fapte și exercitarea abuzivă a funcțiilor publice.

Statele membre sunt obligate să armonizeze nu numai definițiile actelor de corupție, ci și să impună sancțiuni similare pentru acestea. Trebuie să existe o pedeapsă maximă cu închisoarea de cel puțin trei până la cinci ani pentru cei care comit astfel de infracțiuni, pedeapsa fiind stabilită în funcție de gravitatea abaterii.

În cazul condamnării pentru acte de corupție, infracțiuni de corupție pot duce la consecințe suplimentare precum interzicerea exercitării unor funcții și aplicarea unor penalități financiare.
Astfel de consecințe includ amenzi și demiterea dintr-o funcție publică, precum și decăderea din dreptul de a ocupa funcții publice și excluderea de la procedurile de achiziții publice, inclusiv interzicerea accesului la fonduri publice.

Sancțiunile pentru entitățile juridice vor fi aplicate sub formă de penalități financiare.
Limitele superioare ale acestor penalități sunt stabilite între 3% și 5% din totalul cifrei de afaceri globale sau între 24 și 40 de milioane de euro, în funcție de natura infracțiunii comise.
Aceste praguri sunt prevăzute în actul legislativ care reglementează sancțiunile pentru firmelor care comisesc infracțiuni.

În urma unui acord, Consiliul și Parlamentul European au stabilit reguli clare pentru a determina competența statelor membre în cazul unor infracțiuni, precum și obligativitatea demarării procedurilor corespunzătoare. În general, statele membre au autoritatea de a judeca infracțiunile comise pe propriul teritoriu, inclusiv atunci când făptașul este resortisant al statului respectiv.

De asemenea, fiecare stat membru are posibilitatea de a opta pentru extinderea jurisdicției sale în ceea ce privește infracțiunile comise în afara granițelor sale, și anume în următoarele situații:

Următoarele condiții sunt prevăzute pentru a fi îndeplinite:

• Locul unde infractorul are domiciliul obișnuit se află pe teritoriul său.
• Fapta penală a fost comisă împotriva unui cetățean sau a unei persoane cu reședința obișnuită pe teritoriul său.
• O persoană juridică, cu sediul pe teritoriul său, a beneficiat de pe urma infracțiunii.
• Infractiunea a fost săvârșită în folosul unei entități juridice care are activități desfășurate în întregime sau parțial în acest teritoriu.
• infracțiunea este săvârșită în beneficiul unei persoane juridice stabilite pe teritoriul său

În scopul combaterii eficiente a corupției, statele membre sunt obligate să implementeze strategii de conștientizare a publicului privind consecințele nefaste ale acestui fenomen, precum și să promoveze transparența și responsabilitatea în cadrul administrației publice, ca măsuri esențiale de prevenire a corupției.

Măsuri suplimentare de prevenire sunt prevăzute, după cum urmează:

Parlamentul European urmează să dea votul final joi pentru legislația anticorupție a UE, care include crearea unor entități dedicate prevenirii și combaterii corupției.

• Se vor înființa organisme specializate în combaterea corupției, capabile să funcționeze autonom, fără influențe externe nelegitime, și să dispună de personal competent și resurse financiare adecvate.
• La intervale regulate, va fi efectuată o evaluare pentru a determina domeniile și profesiile cele mai vulnerabile la corupție, iar ulterior vor fi elaborate strategii pentru a combate riscurile identificate.
• Se vor implementa măsuri de protecție pentru persoanele care raportează infracțiuni, oferă probe sau cooperează cu autoritățile, asigurându-se sprijin și asistență pe durata proceselor penale.
• instituirea unor organisme care vor fi însărcinate cu prevenirea și reprimarea corupției. Aceste organisme (sau unități) trebuie să poată funcționa fără ingerințe nejustificate și trebuie să dispună de suficient personal calificat și de resurse financiare
• efectuarea unei evaluări la intervale corespunzătoare pentru a identifica sectoarele sau ocupațiile cele mai expuse riscului de corupție și elaborarea unor măsuri pentru a aborda principalele riscuri de la nivelul sectoarelor sau ocupațiilor identificate

UE va adopta o nouă directivă care va înlocui două acte legislative distincte, și anume Directiva UE din 2003 referitoare la combaterea corupției în sectorul privat și Convenția UE din 1997 privind corupția în rândul funcționarilor UE și ai statelor membre.