Guvernele ale UE își propun să reformeze una dintre cele mai dispute prevederi ale viitoarei Legi privind acceleratorul industrial, înlocuind expresia generală „Made in Europe” (cunoscut sub denumirea „Fabricat în Europa”) cu un mecanism care se bazează pe categoria produsului și pe acordurile comerciale ale Uniunii. Conform unui document consultat de Politico, această nouă strategie ar dori să clarifice în mod precis care articole din afara blocului comunitar pot beneficia de același statut ca și cele fabricate în Uniunea Europeană.
Guvernele statelor membre se angajează să modifice una dintre cele mai delicate dispoziții ale Legii privind acceleratorul industrial (Industrial Accelerator Act – IAA), inițiativa prin care Uniunea Europeană dorește să consolideze industria europeană în competiția cu marile economii ale lumii.
Potrivit unui compromis al Consiliului UE, elaborat de președinția irlandeză și obținut de Politico, conceptul general „Made in Europe” („Fabricat în Europa”) ar urma să fie înlocuit cu un sistem mai precis din punct de vedere juridic, bazat pe acordurile comerciale și pe accesul pe piață pentru fiecare categorie de produse.
Citește șiSUA introduce acuzații noi de tortură împotriva Maduro și soției sale
Se introduce o categorie nouă:
„origine parteneră”
Documentul introduce noțiunea de „origine parteneră”, care va stabili condițiile în care bunurile produse în state terțe pot fi recunoscute ca fiind la fel de valide ca cele europene în cadrul achizițiilor publice și în schemele de sprijin.
Noua strategie se abține de la conceptul conform căruia toate țările deținând acorduri comerciale cu UE obțin în mod automat același statut.
Eligibilitatea se va stabili pe baza obligațiilor pe care Uniunea Europeană le-a preluat pentru fiecare articol în parte, în contextul Acordului privind achizițiile publice al OMC sau al acordurilor bilaterale de liber schimb și de uniune vamală.
Prin această schimbare, statele membre încearcă să restrângă marja de interpretare a Comisiei Europene în identificarea țărilor care pot beneficia de preferințele „Fabricat în Europa”.
Potrivit Politico, o interpretare extinsă a propunerii Comisiei ar fi permis accesul unui număr de până la 80 de state, generând nemulțumirea unor țări, printre ele Franța. În schimb, Comisarul european pentru industrie, Stéphane Séjourné, a menționat anterior că lista ar putea fi restrânsă la aproximativ 20 de state.
Membrii statelor vor deține un termen mai greu de pronunțat
În cadrul compromisului prezentat de Consiliu, se stabilește că decizia privind includerea sau excluderea țărilor terțe va fi luată prin acte de punere în aplicare, nu prin acte delegate, conferind astfel statelor membre un rol activ în procesul decizional.
Autoritățile naționale vor putea evalua factori precum reciprocitatea accesului la piață, securitatea aprovizionării și nivelul de dependență de anumite țări.
Legii referitoare la acceleratorul industrial urmărește să asigure protecția industriilor europene cu un consum energetic ridicat, a tehnologiilor cu emisii reduse și a sectorului auto împotriva concurenței considerate neloiale din exteriorul Uniunii.
În acest sens, proiectul stabilește folosirea achizițiilor publice și a fondurilor europene pentru a promova produsele realizate în UE sau pe cele care respectă criteriile de conținut european.
Reguli noi privind oțelul și eventuale întârzieri.
În scopul implementării noilor reglementări, Comisia Europeană intenționează să posteze, prin intermediul portalului Access2Markets, liste revizuite care indică produsele și țările care primesc statutul de „origine parteneră”.
Potrivit propunerii Consiliului, instituțiile contractante care se bazează pe aceste date nu pot fi trase la răspundere dacă baza de date conține erori.
Documentul introduce criteriul de „topire și turnare” pentru determinarea originii produselor din oțel, armonizând astfel reglementarea cu normele deja aplicate în domeniul importurilor de oțel.
În același timp, Consiliul păstrează pragurile de conținut european pentru produse precum oțelul, cimentul și aluminiul, însă autorizează amânarea aplicării acestora până în 2029 dacă actele necesare nu sunt adoptate la timp.
Aceste modificări ar putea amâna introducerea unor părți esențiale ale regulamentului și ilustrează de ce s-a îndepărtat poziția statelor membre de la propunerea inițială a Comisiei Europene.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a afirmat că doresc ca regulamentul să fie aprobat până la sfârșitul anului. Totuși, având în vedere că Parlamentul European își va stabili poziția doar în
COMENTARII / 0