Într-o perioadă de tensiune maximă și dușmănie între cetățenii români, Nicușor Dan a preluat conducerea la Cotroceni cu o promisiune de „schimbare fundamentală” a statului. La un an distanță, scena politică românească rămâne cel puțin la fel de complicată, iar lucrurile nu stau mai simplu nici pe plan internațional.
La Nicușor Dan, o singură angajare a fost onorată până în prezent, iar aceasta constituie, în momentul de față, obiectul discuțiilor pentru constituirea noului Guvern.
Deși trecuse un an de la preluarea mandatului, numeroase așteptări ale cetățenilor încă sunt în căutarea unui răspuns din partea președintelui, ale cărui decizii luate până în prezent au provocat dezamăgire în rândul unei părți din electoratul său.
Citește și400-500 de licee din Franța vor avea luni cursurile suspendate „total sau parţial” în urma protestelor / 5.000 de persoane au fost reținute până acum
În ciuda criticilor, un aspect nu este contestat de cei care îl susțin: refuzul de a coopera cu AUR și aliații săi în ceea ce privește guvernarea. Această poziție a reprezentat linie roșie în negocierile din anul trecut și continuă să fie un punct cheie în discuțiile actuale privind constituirea noului guvern. Excluderea oricărei forme de colaborare cu AUR și sateliții săi rămâne o constantă.
La un an de la preluarea mandatului prezidențial de către Nicușor Dan, tabloul actual poate fi analizat.
Se împlinește un an de la preluarea mandatului la Cotroceni, iar Nicușor Dan a respectat o singură promisiune, ceea ce ridică întrebări despre viitorul guvern.
„referendum”
promis pentru decembrie nu a avut loc.
Prima încercare eșuată a avut loc la președinție.
Pe 26 mai 2025, președinția a fost preluată oficial, moment care a marcat începutul procesului de negociere pentru constituirea noului Guvern. În seara victoriei electorale, o declarație importantă a fost făcută publică, și anume dorința ca toate partidele cu orientare pro-europeană din cadrul Parlamentului să acorde sprijin Executivului. Din primele momente, au fost excluse de la negocieri AUR și alte partide considerate a fi „anti-occidentale”.
La 23 iunie 2025, guvernul a primit votul de încredere, după ce liderul a purtat discuții timp de peste o lună cu reprezentanții PSD, PNL, USR, UDMR și ai grupului Minorităților Naționale pentru a ajunge la o coaliție de guvernare.
Discuțiile din anul precedent au fost deosebit de complicate și au eșuat în acel moment într-un punct sensibil – majorarea TVA-ului, o cerință susținută de Ilie Bolojan. În perioada campaniei electorale, Nicușor Dan a făcut o promisiune în cadrul unui eveniment electoral transmis de Antena 3 CNN, și anume că nu va permite creșterea taxei pe valoare adăugată în timpul mandatului său. El a scris pe o hârtie următoarele cuvinte:
„Dacă voi fi președinte, TVA nu va crește în mandatul meu”
. La finalul mesajului, Nicușor Dan a adăugat o semnătură.
În cadrul discuțiilor privind constituirea noului executiv, președintele a solicitat tuturor formațiunilor politice să mențină echilibrul fiscal în ceea ce privește TVA-ul. Liderii noii coaliții ajunseseră la o înțelelegere, potrivit căreia majorarea acestei taxe să fie amânată până la efectuarea unei evaluări, programate inițial pentru luna octombrie. Guvernul condus de Bolojan și-a intrat în funcție pe 23 iunie, iar creșterea TVA-ului a avut loc începând cu 1 august.
Se înregistrează primul insucces, fiindcă șeful statului nu și-a respectat prima angajare.
La instalarea sa, Guvernul și-a luat angajamentul solemn că nu va crește Taxa pe Valoarea Adăugată și că va efectua o reevaluare la începutul lunii octombrie. Pentru ca România să traverseze această perioadă dificilă fără să majoreze TVA, era imperios necesar un pachet de măsuri fezabile și discuții detaliate cu Comisia și agențiile de rating, ceea ce ar fi permis evitarea acestei majorări. În urma mandatului său, însă, toate deciziile au fost preluate de Guvern, după cum afirmă președintele într-o declarație postată pe platforma X, pe 14 iulie.
La data de 25 iunie 2025, după încheierea summitului NATO găzduit de Haga, președintele țării a făcut o declarație, afirmând că prima lună a mandatului său a fost dedicată constituirii Guvernului:
„Românii pot să înțeleagă că au ales un Președinte pentru cinci ani, 60 de luni, din care prima lună și-a folosit-o pentru deficit și Guvern”
.
Negocierile au fost reluate într-un context în care se așteaptă o nouă abordare. Discuțiile au fost reactivate.
În decursul unui an, Coaliția s-a confruntat cu o destrămare, iar Executivul condus de Ilie Bolojan a fost înlăturat prin intermediul unei moțiuni de cenzură. Precedentul vot parlamentar a fost însă precedat de retragerea sprijinului politic acordat premierului de către PSD, care a organizat ulterior un referendum intern, luând decizia de a înceta colaborarea cu acesta și cu Ilie Bolojan.
În perioada de un an care a trecut, președintele a avut numeroase convorbiri cu fiecare lider în parte, unele chiar pe o frecvență săptămânală, potrivit surselor HotNews, în scopul de a soluționa problemele apărute în cadrul coaliției. Au avut loc, de asemenea, discuții pe teme precum reformele interne, obligațiile României pe plan extern, PNRR, SAFE și procesul de aderare la OCDE.
Rezultatul final rămâne neschimbat. PSD a criticat fostul prim-ministru pentru abordarea sa, considerând că măsurile luate afectează în mod disproporționat categoriile defavorizate ale populației și că nu a consultat partenerii de guvernare. În replică, PNL s-a poziționat în sprijinul lui Ilie Bolojan, lansând acuzații de populism la adresa PSD și susținând că acesta a făcut opoziție fiind chiar la masa guvernului. La rândul lor, liberalii au exclus posibilitatea unor colaborări viitoare cu PSD.
În contextul crizei actuale, președintele a menționat în repetate rânduri dorința de a păstra o poziție neutră. El nu și-a exprimat opinia nici măcar în legătură cu decizia PSD și AUR de a prezenta în comun o moțiune de cenzură, limitându-se să observe că, într-o zi similară, reprezentanții comisiilor de Apărare din Parlament acordaseră un aviz pozitiv pentru inițiativa SAFE.
Poziția președintelui a fost clară doar în cazul unei nominalizări pentru funcția de premier, susținută sau propusă de AUR, pe care a descris-o drept „forțe anti-occidentale”.
La data de 4 mai, o declarație a fost făcută de către Nicușor Dan, în care se afirmă că toate scenariile posibile, atât cele cu majoritate, cât și cele cu minoritate, privind structura Guvernului, au la bază o susținere predominantă din partea partidelor cu orientare pro-occidentală.
„Toate variantele pe care le am în cap, fie că sunt majoritare, fie că sunt minoritare, în ceea ce privește componența Guvernului, se bazează pe o susținere majoritară de partide pro-occidentale”
La o zi după demiterea Guvernului Bolojan, pe 5 mai, președintele a făcut un apel la liniște, afirmând
„Cu calm vom trece prin asta”
, transmitând astfel un mesaj de încurajare.
La exact un an de la victoria în cel de-al doilea tur al scrutinului prezidențial, pe 18 mai, a inițiat discuții lungi cu formațiunile politice din Parlament în scopul constituirii unei majorități pentru înființarea noului Executiv.
În prezent, formațiunile politice cu opinii divergente și președintele sunt în căutarea unei soluții pentru a depăși impasul, conștienți fiind că aceasta va implica compromisuri. Rezolvarea crizei politice actuale pare a fi o prioritate, însă aceasta va trebui să fie rezultatul unui acord dificil de negociat.
Au izbucnit critici puternice cu privire la recentele numiri în cadrul sistemului judiciar.
La aprilie 2025, în plină campanie electorală, criticile lui Nicușor Dan au vizat în mod deosebit pe foștii lideri ai Parchetului General și ai DNA, și anume Alex Florența și Marius Voineag.
În acea perioadă, președintele critica dur lipsa de perspectivă administrativă a Parchetului General, afirmând că nu observă „anumite măsuri menite să fie focalizate pe segmentele cu risc ridicat de criminalitate”.
„În mod evident, DNA nu a mai investigat de ani de zile cauze majore de corupție”
, declara el, exprimându-și profunda îngrijorare cu privire la activitatea DNA și Parchetului General.
La un an de la acel moment, în luna aprilie 2026, se făcea publică declarația președintelui privind semnarea decretelor pentru numirea a doi procurori în pozițiile de adjuncți la Parchetul General și, respectiv, la DNA, și anume Alex Florența și Marius Voineag.
În cadrul unei declarații publice, șeful statului a detaliat posibilitățile de implicare a unor persoane în funcții secundare, afirmând că acestea pot oferi sprijin din pozițiile pe care le ocupă.
„Din poziția de adjuncți pot să ajute”
a declarat el.
În opinia lui Nicușor Dan, faptul că Voineag a ocupat postul fără concurență semnificativă are o explicație: „Voineag a candidat singur pe post. Dacă n-au fost alți candidați care să dovedească că sunt mai buni să fie procurori generali adjuncți…”.
La Cotroceni, două persoane au fost sugerate de către ministrul Justiției, însă mai multe organizații civice au organizat proteste în fața Palatului Cotroceni, adresându-se președintelui Nicușor Dan cu solicitarea de a nu valida numirile prin decrete.
Președintele a declarat că va fi responsabil pentru deciziile sale privind numirile în cadrul sistemului de parchete. El a afirmat că deține mult mai multe informații decât protestatarii nemulțumiți, declarându-le:
„Am de o sută de ori mai multe informaţii decât aveți dumneavoastră”
.
Decizia președintelui de a o propune pe Cristina Chiriac pentru postul de procuror general al României a stârnit nemulțumire în rândul susținătorilor săi. Numirea acesteia a fost criticată, în special datorită modului în care a administrat probele în cazul fostului episcop al Hușilor.
În urma acuzațiilor că a amânat examinarea probelor și că dosarul lui Cornel Onilă a fost instrumentat și soluționat abia după apariția investigației jurnalistice Să fie lumină, Cristina Chiriac a primit sprijinul președintelui, care a evocat activitatea acesteia în cadrul DNA Iași și a lăudat-o pentru munca depusă.
Decizia privind organizarea unui referendum pentru Consiliul Superior al Magistraturii CSM a fost temporar amânată.
Nu s-a luat nicio decizie
în privința acestui subiect, potrivit surselor. Această problemă a fost, practic, lasată în așteptare pentru moment.
La sfârșitul lunii decembrie, un documentar intitulat „Justiția Capturată”, produs de Recorder, a generat o reacție puternică din partea secției de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii CSM, care a semnalat o presupusă influență asupra puterii judecătorești. Acest material a fost urmat de anunțul privind organizarea unui referendum în rândul magistraților, o decizie care a ridicat nemulțumiri în rândul acestora.
Nu au fost găsite citate directe care să necesite reproducerea verbatim.
Întrunirea dintre președinte și un grup de magistrați a avut loc la două zile după ce rezultatele referendumului au fost făcute publice, discuțiile privind chestiunile ce afectează sistemul judiciar fiind purtate pe o perioadă de timp de aproximativ 10 ore. Problemele din sistemul de justiție au fost subiectul central al convorbirilor.
La două luni după aceea, într-o declarație din februarie, Nicușor Dan a fost întrebat în legătură cu referendumul pe care îl propusese anterior. El a afirmat că acuzele formulate la acel moment erau extrem de serioase, însă a adăugat că „acuzele care s-au adus în acel moment au fost foarte grave”, dar că „nu sunt dovedite cu fapte”.
În același context, președintele țării a menționat că se are în vedere implementarea unui sistem electronic care să faciliteze această consultare și care să asigure confidențialitatea judecătorilor.
În luna aprilie, Nicușor Dan a făcut o declarație privind referendumul din justiție, afirmând atunci că sistemul informatic era în prag de finalizare.
„aproape gata”
a fost termenul utilizat de acesta.
Însemnările privind instituțiile de securitate au înregistrat întârzieri repetate. Procesul de numire a suferit mai multe amânări.
La trei ani de la începutul mandatului, o problemă rămasă nerezolvată pentru Nicușor Dan este situația din cadrul serviciilor de informații. Funcțiile de conducere rămân vacante, Răzvan Ionescu, în calitate de prim-adjunct al directorului, gestionează interimar SRI, în timp ce Gabriel Vlase conduce SIE de mai bine de 8 ani, de când a fost desemnat în funcție de către Klaus Iohannis.
În luna iunie 2025, la debutul mandatului său, Nicușor Dan a exprimat necesitatea numirii unui director civil la SRI. Ulterior, în luna iulie, acesta a fost întrebat despre momentul în care va realiza aceste numiri, răspunsul său fiind că acest proces va avea loc după ce va purta „o discuție cu partidele, în următoarele săptămâni”
„o discuție cu partidele, în următoarele săptămâni”
.
Au avut loc discuții aprofundate cu reprezentanții partidelor politice privind potențiale nominalizări pentru funcțiile de conducere ale instituțiilor de informații. În luna august, președintele a participat la o întâlnire la Palatul Victoria, unde Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan erau prezenți la ședința obișnuită a coaliției de guvernare. În cadrul acestei întâlniri, președintele a sugerat numirea lui Gabriel Zbârcea, avocat, în funcția de director al SRI și a lui Marius Lazurca, actualmente consilier prezidențial pe probleme de securitate națională și politică externă, în calitate de diplomat. Însă, aceste propuneri nu au fost acceptate de liderii partidelor politice.
Au intervenit apoi o serie de întârzieri succesive, intervalul inițial de „câteva săptămâni” s-a transformat în „luni”, apoi a fost înlocuit cu noțiunea de „termen rezonabil”, pentru a se ajunge în prezent la o perioadă denumită „în curând”.
Potrivit lui Nicușor Dan, motivul din spatele acestor amânări succesive rezidă în tensiunile existente în peisajul politic actual. Acesta a atribuit astfel de întârzieri repetate atmosferei politice încărcate.
Un raport referitor la alegerile programate pentru anul 2024 a fost angajat a fi înaintat încă din luna ianuarie, însă rămâne așteptat până în prezent.
La Cotroceni, Nicușor Dan a reiterat angajamentul de a publica un raport referitor la anularea alegerilor prezidențiale programate pentru 2024. În perioada campaniei electorale, el avertiza cu privire la tacticile de război hibrid atribuite Rusiei, însă odată ajuns la Palatul Cotroceni, a afirmat că există probe concrete care demonstrează presupusa implicare a Rusiei în campania electorală a lui Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale.
În luna octombrie a anului 2025, raportul întocmit de Parchetul General cu privire la activitățile desfășurate de Călin Georgescu a fost supus atenției liderilor europeni în cadrul reuniunii summit-ului Comunității Europene. Ulterior, în cursul lunii decembrie 2025, președintele a făcut cunoscut faptul că intenționează să divulge conținutul raportului în luna ianuarie, potrivit declarațiilor șefului statului.
În luna aprilie, Nicușor Dan a făcut o declarație într-un interviu acordat postului Digi24, afirmând că raportul întocmit de Administrația Prezidențială va scoate la iveală o cantitate mult mai mare de informații comparativ cu raportul realizat de domnul Florența. De asemenea, a subliniat că, în mod cert, raportul va fi dat publicității anul acesta.
La Consiliul de Pace organizat de Donald Trump, Nicușor Dan a fost singurul lider care a participat, eveniment care a stârnit controverse.
În calitate de președinte, Nicușor Dan are atribuții decisive în domeniul politicii externe a României și reprezintă preponderent statul în relațiile cu alte națiuni. În acest context, el a luat parte, ca observator, la inauguralul summit al Consiliului de Pace inițiat de Donald Trump**, în luna februarie.
În cadrul summitului, a fost prezent un lider european care a reprezentat țara sa la acest eveniment de înaltă importanță. Printre participanți s-au numărat personalități marcante precum Viktor Orban, fostul prim-ministru al Ungariei, Javier Milei, președintele Argentinei, și Edi Rama, prim-ministrul Albaniei. De asemenea, Donald Trump îi adresase o invitație lui Vladimir Putin să se alăture summitului și să devină membru al Consiliului Păcii, însă
liderul rus a declinat această invitație
.
Decizia președintelui de a se deplasa la Washington a fost supusă criticilor din partea unor intelectuali și analiști. Cristian Preda, profesor, a exprimat îngrijorarea că această acceptare a invitației lui Trump ar putea fi percepută ca o desolidarizare fără un scop clar, fiind posibil ca la Paris, Londra sau Bonn acest gest să fie interpretat într-un mod nefavorabil.
„că la Paris, la Londra sau la Bonn, acceptarea de către președintele român a invitației lui Trump e văzută ca o desolidarizare fără scop precis”
Într-o cu totul altă lumină, Teodor Baconschi, teolog și diplomat de profesie, fost ambasador al României pe lângă Vatican și fost ministru al Afacerilor Externe în cabinetul condus de Emil Boc, a oferit o perspectivă asupra motivelor care au stat la baza deciziei, afirmând că
„era interesul nostru să fim prezenți”
.
La sfârșitul lunii mai 2026, s-a aflat că Administrația Prezidențială a întreprins o măsură semnificativă pentru consolidarea legăturilor cu administrația Trump, prin încheierea unui acord de consultanță strategică și asistență în relațiile cu Statele Unite ale Americii, evaluat la peste jumătate de milion de dolari lunar.
Potrivit Administrației Prezidențiale, acțiunile sale sunt justificate de Statele Unite ale Americii și de dorința de a aprofunda legăturile strategice cu această țară în multiple domenii. Accentul este pus pe faptul că această aprofundare reprezintă un obiectiv național important, care a fost adoptat la nivel instituțional și care beneficiază de sprijinul forțelor democratice pro-occidentale din România, garantând astfel un consens politic larg.
COMENTARII / 0