Uniunea Europeană pregătește scenariu de coșmar atac hibrid cu victime

Uniunea Europeană se pregătește cu seriozitate pentru un posibil atac hibrid de amploare, care ar putea cauza victime în rândul cetățenilor săi. După cum au...

Uniunea Europeană se pregătește cu seriozitate pentru un posibil atac hibrid de amploare, care ar putea cauza victime în rândul cetățenilor săi. După cum au declarat diplomați și oficiali europeni citați de Politico, probabilitatea ca acest scenariu să devină realitate crește, generând astfel dezbateri la nivelul blocului comunitar.

În ultimele săptămâni, ambasadorii celor 27 state membre ale UE s-au adunat într-un cadru restrâns, fără telefoane sau asistenți, pentru a evalua posibilele răspunsuri la un atac de amploare. Aceste întâlniri s-au intensificat după ce s-a descoperit o dronă încărcată cu explozibili pe aeroportul din Leipzig, în Germania, în luna august.

Chiar dacă tema atacurilor hibride a fost abordată de mulți ani, atenția s-a recent transformat în riscul unor atacuri ce ar putea genera pierderi umane majore, potrivit portalului de știri menționat anterior. În cadrul unei întâlniri recente, s-au abordat și măsuri de reacție, printre care expedierea echipelor de intervenție de urgență, distribuirea fondurilor europene către statele afectate și armonizarea comunicării între liderii instituțiilor UE, conform declarațiilor a doi diplomați pentru Politico.

Citește șiRomânia și Bulgaria marchează 20 de ani de la aderarea la UE. Ce mesaje au transmis liderii europeni la Bruxelles

„Trebuie să fim pregătiți pentru ceva grav”

a spus un oficial de înalt rang din Uniunea Europeană.

„Din păcate, incidentul de la Leipzig ne‑arătat că un eveniment serios, cu victime multiple, nu este exclus”

– conform sursei citate.

Un alt reprezentant al UE a adăugat:

„Având în vedere amploarea acțiunilor Rusiei, este inevitabil să existe victime mai devreme o mai tardă. Este doar o chestiune de noroc că nu s-a întâmplat încă”.

Acțiunile hibride, pe care UE și NATO le clasifică ca subversive și sub pragul unui act direct de război, au crescut în frecvență. În ultima perioadă, autoritățile bulgare au raportat dispariția mai multor marinari în urma scufundării unui vas în Marea Neagră, cauzată de un atac cu drone. Alte evenimente recente constau într-un incendiu suspect la o stație de legătură din Polonia care administra comunicațiile Starlink și într-o încercare de a instala dispozitive incendiare în noduri de transport din UE și Regatul Unit, subliniază Politico.

„Este evident că Rusia folosește tot mai multe instrumente letale pentru a ne testa pregătirea și capacitatea de reacție. La un moment dat, cu intenție sau nu, vor exista victime”, a explicat Teija Tiilikainen, director al Centrului European pentru Combaterea Amenințărilor Hibride.

Aceste atacuri, împreună cu creșterea campaniei de sabotaj și a operațiunilor cibernetice ale Rusiei în urma invaziei Ucrainei din 2022, constituie o amenințare semnificativă pentru securitatea europeană.

Într-o declarație ulterioară, Comisar

Unele state membre au exprimat critici la adresa inițiativelor UE de a-și întări prezența în domeniul securității. Acestea susțin că astfel de acțiuni ar putea perturba atribuțiile NATO, alianța care, de opt decenii, garantează securitatea continentului european.

„Există riscul ca deciziile să devină confuze pentru factorii de decizie de la toate nivelurile. Confuzia sau suprapunerea pot încetini procesul decizional, iar acest lucru are implicații, pentru că timpul este întotdeauna esențial”, a declarat Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt al NATO, pentru Politico.

Mai mult, neexistenta unor canale de comunicare sigure în cadrul UE ar intensifica temerile privind scurgerile de date sensibile. Câteva capitale europene se opun divulgării informațiilor clasificate.

„Guvernul meu este foarte reticent în a împărtăși informații sensibile în Coreper sau chiar în cadrul reuniunilor liderilor. Acestea fie ajung în presă, fie direct la Moscova.”

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a prezentat recent un protocol de securitate de urgență, conceput pentru a sprijini statele membre în coordonarea răspunsurilor la situații de criză. Această inițiativă va fi detaliată în cadrul „Strategiei Europene pentru Securitate”, programată să fie lansată în noiembrie 2026.

Totuși, un număr semnificativ de diplomați au manifestat îndoieli, argumentând că noile măsuri ar putea genera suprapuneri nejustificate și ar îngreuna mecanismele deja în vigoare, cum ar fi Răspunsul Politic Integrat la Crize (IPCR), care a demonstrat eficacitate în perioada pandemiei.

„Suntem foarte incomodați de protocolul de securitate de urgență. Avem deja mecanisme funcționale. În cazul unei crize, putem activa IPCR, care a fost util în trecut”, a declarat un diplomat european.

Totuși, experții avertizează că delimitarea responsabilităților dintre NATO și UE trebuie să fie precisă.

„NATO ar trebui să se ocupe de schimbul de informații și descurajarea militară, iar UE să gestioneze răspunsurile civile”

a subliniat Oana Lungescu.

În această atmosferă de tensiune, Teija Tiilikainen subliniază că măsurile coordonate ale UE sunt utile, însă nu pot înlocui strategiile de reziliență naționale, precum cele implementate de Finlanda. De asemenea, ea a menționat că pentru Rusia, factorul decisiv nu depinde de cine ia hotărârea:

„Putin nu face diferența între deciziile luate de Coreper 2 sau Consiliul Nord-Atlantic al NATO. Nu așa gândește Moscova”

COMENTARII / 0