var ad = document.createElement(‘div’);
Variabila ad.id primește valoarea ‘AdSense’.
ad.style.display = ‘block’;
Citește șiSiegfried Mureșan: Irlandei reducere buget UE, respingem din start
Se atribuie proprietății position a stilului obiectului ad valoarea ‘absolute’.
ad.style.top = ‘-1px’;
Linia de script setează proprietatea ad.style.height la valoarea ‘1px’.
Scriptul indică browserului să introducă elementul ad în corpul paginii. În paralel, există un obiect JSON care conține câmpurile section: „article”, identity: 3917705, url: „https://www.digi
Deputatul USR Alexandru Dimitriu a ridicat îndoieli la adresa proiectului legii partidelor politice, publicat de Autoritatea Electorală Permanentă, susținând că, conform lui, instituţia condusă de Adrian Ţuţuianu ar avea autoritatea de a decide în ceea ce privește înființarea sau desființarea unui partid.
A funcție este introdusă în coada googletag.cmd; această funcție, la execuție, apelează googletag.display cu identificatorul div-gpt-ad-1534428397355-0.
„PSD vrea drept de viaţă şi de moarte asupra tuturor partidelor şi alianţelor politice din România. Bine aţi venit în Republica Grindeanu – Ţuţuianu. Noua lege a partidelor, scrisă chiar de Autoritatea Electorală Permanentă, ia de la judecător şi dă unei instituţii conduse de un pesedist sadea puterea de a decide cine înfiinţează un partid, cine se aliază cu cine şi cine dispare”, a scris Dimitriu, duminică, pe pagina sa de Facebook.
În momentul actual, el a menționat că cererea de constituire a unui partid este analizată de Tribunalul Bucureşti, într-o ședință deschisă, cu prezența procurorului. Potrivit proiectului, această solicitare ajunge la un grup de cinci colaboratori ai AEP, iar decizia este luată de conducerea instituției.
„Apoi articolul 54 lasă tot AEP să stabilească, prin propria hotărâre, cine intră în completuri şi cum se împart dosarele, aşa că rămânem cu o instituţie care scrie legea, primeşte puterea, îşi alege oamenii, le scrie regulamentul şi semnează decizia. Şi nu e vorba doar de partide noi. Alianţa politică, adică exact vehiculul prin care USR şi PNL ar putea merge împreună, trece prin aceeaşi procedură şi poate fi respinsă de AEP, inclusiv pentru că denumirea ei «creează confuzie». Iar orice schimbare în alianţă produce efecte abia după ce o publică AEP, deci Ţuţuianu decide şi dacă, şi când”, a completat Dimitriu, fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei.
Scriptul adaugă o funcție în coada de comenzi a googletag, care afișează anunțul identificat prin div-gpt-ad-1534428441003-0.
El a precizat că, în prezent, procurorul trebuie să solicite unui judecător disoluția unui partid, iar inițiativa prevede ca AEP se auto-constituează, iar partidul se prezintă în instanță numai după aceea. Printre argumentele posibile se numără activitatea „contrară ordinii publice” sau urmărirea unui „alt scop” diferit de cel din statut.
„Cireaşa e la articolul 56: dacă îţi modifici statutul şi nu depui hârtia la AEP ori ţi se respinge, AEP dispune dizolvarea partidului «întrucât scopul sau activitatea acestuia au devenit ilicite ori contrare ordinii publice». Nu trebuie să faci nimic ilegal, e destul să întârzii un document ca legea să decidă că ai devenit un pericol pentru ordinea publică. Peste toate, articolul 74 bagă în şase luni toate partidele care există azi în pixul lui Ţuţuianu, ca să le binecuvânteze existenţa sau nu. Toate! Un PSD care ne spune în fiecare zi că este în opoziţie tocmai şi-a scris singur dreptul de a hotărî cine mai are voie să existe în afara lui”, a mai susţinut deputatul USR.
AEP afirmă că proiectul legii privind partidele politice modifică cadrul juridic existent, adaptându‑l la normele europene și la experiența acumulată în ultimele decenii.
Reglementările propuse cuprind tot traseul unui partid, de la constituire și înregistrare până la reorganizare, dizolvare și radiere. AEP a precizat că se clarifică normele referitoare la identitatea partidului, drepturile membrilor, structura internă, patrimoniul, fundaţiile politice și organizaţiile de campanie. În plus, se propune ca procedurile de înregistrare și registrele să fie transferate la Autoritatea Electorale Permanente și să fie digitalizate, păstrând în același timp controlul judecătoresc.
„Proiectul legii partidelor politice urmăreşte un echilibru între autonomia partidelor şi cerinţele de transparenţă, integritate şi protecţie a drepturilor politice. Proiectul mută legea partidelor de la un cadru centrat pe înregistrare şi reguli generale la unul care reglementează întregul ciclu de viaţă al partidului, cu mai multă transparenţă, democraţie internă, protecţie a membrilor, disciplină financiară şi digitalizare, păstrând însă autonomia politică a formaţiunilor şi controlul instanţelor”, a susţinut AEP.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0