USR vrea reducerea diurnelor magistraților la nivelul funcționarilor publici

Un demers legislativ inițiat în luna decembrie a anului 2025 de către un grup de deputați, printre care se numără Alin Stoica, Oana Murariu, Stelian Ion și Alexandru Dimitriu, propune ajustarea OUG 27/2006 în scopul de a stabili o valoare fixă pentru diurnă, care să nu mai fie calculată ca procent din salariu.

În situația actuală, valoarea diurnei este stabilită la 2% din indemnizația brută de încadrare, ceea ce se traduce printr-o sumă echivalentă cu 40% din salariul lunar.

Contextualizarea problemei este esențială, conform spuselor deputatului USR Alin Stoica, care afirmă:

Citește șiTrump spune că l-a convins pe Zelenski să reducă atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești

„Hai să o punem în context. 2% pe zi din salariul lunar, înseamnă de fapt 40% pe lună”

În opinia sa, această soluție are scopul de a stimula procesul de delegare și detașare în cadrul sistemului, astfel încât mecanismul să fie utilizat în scopul propus.

Un anumit grup de persoane cu influență în magistratură utilizează această creștere salarială semnificativă drept motivare pentru ca magistrații să accepte să fie delegași sau detașați, a declarat Stoica.

„Această majorare substanțială constituie «morcovul», motivarea pozitivă pe care o folosește oligarhia din fruntea magistraturii de azi, pentru a convinge magistrații să accepte delegările și detașările. În același timp, constituie și «bățul», pentru că încetarea delegării sau detașării vine și cu pierderea acestui stimulent financiar”

Funcțiile de conducere sunt ocupate într-un mod care pare a fi condiționat de un anumit sistem, după cum afirmă un deputat.
Acest sistem are o influență asupra procesului de selecție pentru pozițiile de conducere.

Trebuie oare să luăm în considerare că mai mult de jumătate dintre magistrații care ocupă funcții de conducere sunt numiți prin delegare sau detașare, și nu prin concurs?

„Să mai menționăm și faptul că mulți dintre magistrații care lucrează în CSM sunt detașați din instanțe și beneficiază de acest «spor» de prietenie?”

De asemenea, el evidențiază prăpastia care există între funcțiile de magistrat și celelalte poziții.
Atenția sa este îndreptată și către deosebirile dintre categoria magistraților.

Deputatul USR afirmă că disparitatea salarială are un impact demotivant asupra magistraților care nu se află în cercul apropiat al Liei, 40% fiind diferența de remunerare dintre aceștia și cei favorizați, în ciuda atribuțiilor identice.
Un fenomen denaturant al actului de justiție în România, numit Delegatocrația, își găsește originea într-un articol în aparență nesemnificativ.

„Să mai menționăm și efectul demotivant pe care această diferență îl are asupra celorlalți magistrați care nu sunt în cercul tovarășilor Liei? Magistrați care au aceleași atribuții, dar care sunt plătiți cu 40% mai puțin. Iată cum, un articol aparent lipsit de importanță stă la baza unui fenomen care denaturează actul de justiție în România – Delegatocrația”