USR vs PNL: „Hai la urne, să vedem cine are dreptate

Într-un interviu acordat publicului HotNews, vicepreședintele USR, Allen Coliban, deputat de Brașov, a declarat că USR nu intenționează să sprijine un guvern condus de PSD. În schimb, cere social-democraților să acorde sprijin în Parlament pentru un guvern minoritar alcătuit din PNL, USR și UDMR.

Deputatul USR a exprimat o poziție fermă față de posibila colaborare cu PSD-ul, afirmând că nu este posibilă o astfel de colaborare după o serie de decizii considerate iresponsabile.

• „Nu avem cum să credităm PSD-ul. După atâtea acte de iresponsabilitate, nu putem să spunem: Da, luați bastonul și faceți voi ce vreți cu țara asta, faceți borș în următoarele luni!”.
• În cazul în care PSD-ul refuză colaborarea, deputatul consideră că soluția ar fi reîntoarcerea la urne.
• Dacă PSD refuză, soluţia este întoarcerea la urne, crede deputatul USR.

„Nu avem cum să credităm PSD-ul. După atâtea acte de iresponsabilitate, nu putem să spunem: Da, luați bastonul și faceți voi ce vreți cu țara asta, faceți borș în următoarele luni!”

Citește șiCălin Georgescu taken out of the Central Detention Center on Tuesday for new hearings

USR își dezvăluie poziția față de Nicușor Dan și explică natura relațiilor sale cu PNL și Ilie Bolojan într-un interviu acordat publicului HotNews.

USR se confruntă cu două opțiuni distincte. USR evaluează în prezent două scenarii posibile.

Allen Coliban a dezvăluit strategia USR în urma discuțiilor de la Cotroceni, afirmând că obiectivul lor a fost dintotdeauna să inițieze reformele necesare pentru țară. În prezent, el consideră că creșterea extremismului reprezintă o amenințare reală, care rezultă din incapacitatea statului de a diminua domeniul privilegiilor.

Planul nostru a fost de la început să facem reformele de care are nevoie țara asta. În momentul actual, considerăm că ascensiunea extremismului este un risc real, iar lucrul ăsta se întâmplă tocmai ca urmare a incapacităţii statului de a reduce sfera de privilegii.

Nu se poate schimba nimic din textul original, doar reformularea lui. Deci :

După consultările de la Cotroceni, Allen Coliban a explicat viziunea USR, care se axează pe implementarea reformelor vitale pentru țară. El a accentuat că, în acest moment, statul se confruntă cu o problemă majoră, și anume incapacitatea de a limita privilegiile, ceea ce a dus la o creștere îngrijorătoare a extremismului.

Planul nostru a fost de la început să facem reformele de care are nevoie țara asta. În momentul actual, considerăm că ascensiunea extremismului este un risc real, iar lucrul ăsta se întâmplă tocmai ca urmare a incapacităţii statului de a reduce sfera de privilegii.

Doar printr-o abordare echitabilă și prin implementarea unor reforme concrete putem reînnoi încrederea cetățenilor în noi. Echitatea și reformele sunt esențiale pentru a recâștiga această încredere.

În opinia noastră, această situație poate fi rezolvată doar printr-o abordare reformistă, care să implice un program de reforme concrete și o asumare a responsabilității guvernării. În prezent, nu se înregistrează o majoritate parlamentară care să sprijine această abordare, însă se pare că nici cealaltă parte nu are o poziție clară. A fost însă o excepție atunci când s-a discutat despre instituirea haosului și

au dat jos guvernul

.

Reformele sunt susținute de către PNL, USR și UDMR, care au exprimat dorința de a continua pe această linie.
În schimb, PSD a decis să părăsească majoritatea parlamentară exact atunci când discuțiile ajunseseră la numirile în companiile publice și la modul în care anumite firme gestionează fondurile fără a obține rezultate concrete, ceea ce ar impune închiderea lor.

– Hai să mergem la urne

nu a fost singurul mesaj vehiculat, deoarece de atunci a început un val de critică, atât la adresa Oanei Gheorghiu, cât și a guvernării în ansamblu.

USR are în vedere o abordare a președintelui privind o posibilă guvernare a acestui curent reformist? USR consideră că există două opțiuni posibile. Una dintre ele presupune promovarea reformelor printr-un curent reformist, care ar trebui să primească sprijin și din partea PSD-ului.

În anumite situații, s-ar putea ca optimismul meu să fie considerat o naivitate, însă pur și simplu nu percepem o alternativă viabilă. Alegerile anticipate reprezintă o posibilitate care ar trebui luată în considerare. Într-o societate democratică, revenirea la voința poporului este o soluție legitimă atunci când se înregistrează o stare de criză și blocaj.

Într-o declarație recentă, un lider USR a afirmat că nu există nici un motiv pentru care partidul său ar trebui să sprijine un guvern condus de PSD, exprimându-se astfel:

„Nu avem niciun argument pentru care am susține un guvern PSD”

Acest punct de vedere a fost prezentat într-un context politic în care USR se diferțiază de PNL.

Vorbind despre posibilitățile de guvernare, un anumit scenariu a fost propus de către colegii din PNL și anume o guvernare în cadrul căreia PSD ar juca un rol cheie, pe baza unui acord încheiat între partidele aflate pe aceeași poziție pro-europeană. În acest context, li s-a cerut USR dacă o astfel de guvernare, în care PSD ar avea un rol important, poate fi complet exclusă.

– Eu cred că este punctul în care ne diferențiem.

Astfel de discuții vor avea loc în cadrul polului reformist, după consultările de la Cotroceni, discuții care vor pune bazele unor eventuale înțelegeri, ținând cont că până în acest moment polul reformist a fost foarte unit.

Decizia a fost percepută, de asemenea, ca o ripostă la propunerea lui Eugen Tomac și a fost evidentă în rezultatele votului de ieri, referitor la învestirea guvernului condus de Veștea.

În ceea ce privește posibilitatea unei colaborări, un anumit scenariu în care reprezentanții USR ar vota pentru un guvern condus de Sorin Grindeanu sau de alt membru al PSD pare exclus.

Nu

este răspunsul tranșant.
Motivul este acela că, deși Sorin Grindeanu are toate motivele să solicite nominalizarea ca premier, acest lucru nu este considerat o soluție viabilă pentru România.
În plus, nu există niciun motiv care să justifice sprijinul pentru un guvern condus de PSD.
În acest context, poziția USR rămâne una fermă: „Hai să mergem la urne” pare a fi o concluzie firească.

se înlocuiește cu următorul conținut corect:

În legătură cu o posibilă susținere a unui guvern condus de Sorin Grindeanu sau de alt social-democrat, răspunsul este nu.

Nu

considerăm că acest lucru este posibil.
Noi considerăm că Sorin Grindeanu are toate argumentele necesare pentru a fi nominalizat premier, însă această soluție nu pare a fi una viabilă pentru România.
De asemenea, nu avem niciun motiv pentru care am sprijini un guvern condus de PSD.

În opinia mea, fără o hotărâre clară din partea organelor statutare ale USR, nu văd cum am putea sprijini un guvern condus de PSD. USR a făcut un compromis pentru a realiza reforme, chiar și atunci când a coexistat cu PSD într-un guvern, într-o coaliție pro-europeană, așa cum a fost ea descrisă acum un an.

Guvernarea comună cu PSD a încetat să mai fie o opțiune după ce scenariul respectiv s-a încheiat și PSD-ul a decis să-și retragă sprijinul pentru guvernul în care făcea parte.
Acest lucru a dus la dispariția ideii de guvernare în tandem cu PSD.

În urma evenimentelor de luni seară, când guvernul condus de Veștea a eșuat în Parlament, Sorin Grindeanu a exprimat opinii ferme cu privire la posibilitatea unei colaborări între PNL și USR în cadrul viitorului guvern.
În replică, o altă părere este că Sorin Grindeanu însuși ar trebui să fie exclus din anumite considerații politice, având în vedere că strategiile sale au generat multiple crize și s-au bazat pe premise care s-au dovedit a fi nefaste. În prezent, PSD se confruntă cu dificultăți în constituirea unor majorități politice eficiente.

Oarecum paradoxal, prezența PSD la conducerea țării nu ar trebui să ducă la o perioadă de acalmie pentru că anumite obiective trebuiesc atinse și anumite reforme implementate, împotriva cărora anumiți actori s-au arătat refractari. Care este rațiunea de a-i menține în funcție timp de șase luni? Ce se înțelege, de fapt, printr-un acord de neatacare? Înseamnă oare că nu vom mai putea să aducem în discuție anumite nereguli și abuzuri pe care le comiseseră? Nu!

O declarație recentă a scos în evidență poziția unui lider al USR, care a afirmat că „Dacă asta e rezolvarea blocajului, hai să mergem la urne!”
Această afirmație reflectă punctul de vedere al respectivului lider cu privire la o posibilă soluție pentru o situație de impas.

În situația în care Sorin Grindeanu afirmă că nu va sprijini o alianță între PNL și USR, iar președintele țării se declară împotriva alegerilor anticipate, oare nu se ajunge la un impas politic din cauza opțiunilor USR?
De fapt, poziția lui Sorin Grindeanu nu este suficient de fermă pentru a adopta o astfel de atitudine.
Acest lucru se datorează faptului că partidul său a înregistrat opinii publice care au scăzut până la jumătate față de rezultatele din alegerile parlamentare din 2024.

În ciuda acestui fapt, efectivul de parlamentari rămâne neschimbat, forța unui partid în Parlament fiind cuantificată prin numărul de reprezentanți, și nu prin popularitatea acestuia.
Numărul de parlamentari este, așadar, un factor decisiv.
Se consideră că ideea unor alegeri anticipate ar trebui să aibă un efect puternic de sperietură.
Trebuie remarcat că AUR pare să le dorească și noi nu avem nicio obiecție în acest sens.
În cazul în care această soluție ar rezolva impasul,

hai să mergem la urne

.

În cazul în care Grindeanu dorește să păstreze jumătate din numărul actual de parlamentari, atunci să se organizeze alegerile. Atunci când își dă seama că această strategie de a juca totul pe o carte nu poate continua la nesfârșit. El a avut așteptări, însă se pare că planurile sale nu s-au concretizat, chiar dacă a primit asigurări că voturile necesare vor fi obținute.

„Hai să mergem la urne”

Nu este cazul să continuăm pe aceeași linie. În acest moment, PSD ar trebui să înțeleagă că acest tip de abordare nu poate dăinui la nesfârșit. O poziție responsabilă ar impune retrospectiva întregii echipe și revenirea la sentimente mai pozitive legate de direcția în care ar trebui să fie condusă țara. Această situație nu se limitează doar la PSD și la Grindeanu.

Este posibil ca scenariul în care PSD-ul își va schimba actuala conducere să devină realitate, PSD fiind posibil să-și înlocuiască liderii actuali.

Revenind la o abordare pragmatică, consider că este realist să anticipăm că PSD-ul și-ar putea înlocui actuala conducere, care i-a condus la un scor de 12%, dacă aceasta nu demonstrează maturitatea necesară pentru a recunoaște acest eșec.
În acest caz, ar trebui să se confrunte direct cu realitatea și să o înțeleagă în mod clar.
Întrebarea esențială rămâne: care dintre noi are sprijinul necesar pentru a impune un guvern sau pentru a alege între cele două opțiuni posibile?

– Eu consider că e realist calculul în care PSD-ul să-și decapiteze conducerea actuală care i-a dus la 12%. Dacă nu au maturitatea să vadă asta, ar trebui să meargă la urme și să o vadă cu ochii deschiși. Că asta e realitatea la care ne raportăm. Întrebarea e cine are voturile. Au ei să-şi treacă un guvern sau avem noi să facem una dintre cele două variante?

No, I will correct that. Here is the corrected response:

Consider că o evaluare realistă arată că PSD-ul ar putea lua în considerare înlocuirea conducerii actuale, care a contribuit la rezultatul de 12%.
În cazul în care nu posedă maturitatea necesară pentru a recunoaște acest lucru, ar trebui să se raporteze direct la realitate și să o perceapă clar.
Întrebarea fundamentală este: cine dispune de numărul necesar de voturi pentru a aproba un guvern sau pentru a decide în favoarea uneia dintre cele două alternative posibile?

– Vă rog să revenim nu la sentimente, ci la calcule, dar mai realiste… – Eu consider că e realist calculul în care PSD-ul să-și decapiteze conducerea actuală care i-a dus la 12%. Dacă nu au maturitatea să vadă asta, ar trebui să meargă la urme și să o vadă cu ochii deschiși. Că asta e realitatea la care ne raportăm. Întrebarea e cine are voturile. Au ei să-şi treacă un guvern sau avem noi să facem una dintre cele două variante?

În prezent, nici USR, nici PSD nu posedă numărul necesar de voturi.
Abia acum se realizează cum Simion a devenit, în fapt, principalul actor în configurarea majorităţilor şi luarea deciziilor.

Puterea preşedintelui creşte odată cu numărul de cărţi pe care acesta le deţine, conform afirmaţiei.

Blocajul pare inevitabil, însă, în cazul celor două scenarii prezentate, sprijinul din partea PSD sau organizarea de alegeri anticipate fiind necesare.
Simion însuși a exprimat dorința de a organiza alegeri anticipate, ceea ce ar putea însemna o posibilă susținere din partea AUR pentru acest demers.
În acest context, susținerea pentru alegerile anticipate s-ar putea materializa prin caderea unui al doilea guvern.

Nu înseamnă că mergem direct la dizolvarea Parlamentului

, însă această situație ar putea conduce la o creștere a influenței președintelui, prin prisma puterii decizionale pe care o are.
Astfel, președintele ar obține mai multă putere în procesul decizional.

Președintele României a înlăturat posibilitatea organizării unor alegeri anticipate, cel puțin deocamdată.
În urma analizei unor decizii ale Curții Constituționale, un anumit argument a ridicat anumite semne de întrebare.
În cazul deciziei nr. 85/2021, atunci când Klaus Iohannis a încercat să-l numească pe Ludovic Orban în funcția de premier, după ce acesta fusese deja înlăturat, Curtea Constituțională a considerat că declarațiile publice ale președintelui privind alegerile anticipate, în contextul în care trebuia să numească un nou premier, au reprezentat o abatere de la procedura constituțională.
Motivul este că, atunci când nu se discută despre desemnarea unui premier cu șanse reale de a forma un guvern și se vorbește doar despre consecințele potențiale ale unui eșec, rezultă că respectiva nominalizare nu a fost efectuată cu bună-credință.
În esență, această interpretare sugerează că președintele trebuie să se abțină de la a specula public despre posibilele scenarii de eșec ale viitorului premier.

Hai să mergem la urne

În prezent, având în vedere contextul de impas, se ia în considerare posibilitatea ca președintele să nu poată vorbi despre alegerile anticipate în mod public, având în vedere că trebuie să numească un prim-ministru capabil să formeze un guvern. Președintele se confruntă cu dificultatea de a desemna un prim-ministru care să aibă șanse reale de a obține o majoritate, indiferent de cine ar fi ales, având în vedere situația de blocaj actuală.

Este destul de îngrijorător să vezi cum o singură scânteie poate duce la consecințe nefaste într-un mediu atât de vulnerabil precum benzinarie.

Reacția la posibila colaborare cu AUR a stârnit întrebări legate de consecvența USR în ceea ce privește alegerile anticipate.
USR ar putea susține, împreună cu AUR, ideea organizării unor alegeri anticipate, în ciuda criticilor aduse PSD pentru o posibilă colaborare cu același partid.
În opinia sa,

Nu poate fi criticabil ceva ce te duce înapoi la urne

.
În plus, consideră că democrația înseamnă a consulta populația pentru a-i cunoaște opțiunile.
Există însă și o avertizare:

Că s-ar putea să ne jucăm cu un chibrit în benzinărie…

Revenirea la urne este sugerată prin legitimarea partidelor politice pe care le-aţi izolat printr-un „cordon sanitar”?

Ele au fost legitimate, au 35% din Parlament.

Aceste partide au obținut sprijinul a 35% din Parlament grație votului exprimat de cetățenii români.
Faptul că votul a fost exprimat în anumite circumstanțe și că anumite alegeri prezidențiale au fost anulate nu schimbă cu nimic această realitate;
aceeași logică ar putea fi aplicată și în cazul alegerilor parlamentare, recunoscând că și acolo există anumite motive de discutat în legătură cu legitimitatea votului.

În prezent, se pare că statul român nu a învățat nimic și rămâne amorțit în fața dezinformării, continuând să utilizeze numeroase instrumente de manipulare. Nu se poate ascunde însă de realitatea acestui blocaj și nici de electorat. Pe de altă parte, într-o perioadă de impas politic, nu există o justificare pentru a evita confruntarea cu alegătorii.

În cele din urmă, fie PSD-ul ajunge la o înțelegere și devine parte a unei majorități pe care o sprijină, fie își construiește o majoritate care să-i permită adoptarea unui guvern, însă fără sprijinul nostru.

Este imposibil pentru noi să acordăm sprijin Partidului Social Democrat. PSD a dat dovadă de o serie de acte de iresponsabilitate, iar acum nu putem permite ca acest partid să aibă mână liberă în a gestiona țara, riscând să o conducă într-o perioadă de incertitudine financiară în lunile următoare.

Întrebarea privind PSD și potențiala lor implicare într-o majoritate guvernamentală a fost adresată, iar răspunsul a fost clar: PSD nu este văzut ca o opțiune viabilă pentru a reveni la guvernare.
În schimb, s-a sugerat că acest partid ar putea sprijini un guvern minoritar, care să aibă capacitatea de a implementa reformele necesare pentru țară.
Această abordare ar fi una care să prevină neagresiunile, dar care să se bazeze pe un program de care România are nevoie.

Se așteaptă ca PSD să ofere explicații și să-și exprime regretul pentru anumite acțiuni.

O întrebare pertinentă rămâne: este oare rezonabil să solicităm sprijinul PSD, în timp ce refuzăm să facem acelaşi lucru în favoarea lor? Nu reprezintă oare acest fapt o disproporţie?
Răspunsul este atât afirmativ, cât şi negativ. Pe de o parte, trebuie să recunoaştem că PSD a fost principalul responsabil pentru criza în care se află ţara în prezent, sub conducerea lui Grindeanu. În acest context, există două posibilităţi: fie Grindeanu doreşte să continue să conducă, dar nu îşi asumă responsabilitatea pentru o guvernare, şi în acest caz susţine un guvern minoritar, fie PSD decide să îşi schimbe conducerea, să îşi recunoască greşelile şi să declare: „Ne cerem scuze, am înţeles ceea ce am făcut, am avut un comportament inadecvat”.

– Da şi nu. Pentru că ei au fost cei care au aruncat țara în criza asta. Sub conducerea lui Grindeanu. Deci, ori vrea Grindeanu să rămână și nu-și asumă o guvernare și atunci susține un guvern minoritar, ori PSD-ul își decapitează conducerea, își pune cenuşă-n cap, spune „ne pare rău, am înțeles ce am făcut, am avut un tantrum, dar în continuare”.

Regretul și scuzele sunt lucruri pe care nu și le-au exprimat niciodată în mod autentic.
Deficitul a fost un subiect pe care nu l-au abordat cu adevărat atunci când au cerut scuze.
Ni s-a transmis acum un an să nu dezbatem despre cine este responsabil, fiindcă era un moment delicat.
În urma acestei decizii de a nu vorbi despre cei vinovați, au devenit suficient de îndrăzneți pentru a face acest lucru.

În prezent, se poate discuta despre o majoritate cu orientare pro-occidentală, în funcție de decizia PSD. Prin strategia lor actuală, care pare a fi una agresivă, ei încearcă să atragă o parte din electoratul pe care l-au pierdut în favoarea AUR. Însă, sincer vorbind, nu se pare că această abordare dă rezultate. În plus, consecințele unei astfel de strategii sunt extrem de costisitoare, iar riscul ca AUR să devină partidul majoritar în Parlament la viitoarele alegeri este foarte real.

Întrebarea care îi face pe mulți să se întrebe dacă USR va fi doar un apendice al lui Bolojan este una care a mai fost adresată și nouă.

În ceea ce privește spațiul politic reformist, se ridică întrebarea: care dintre USR și PNL are mai puțină influență ?
USR și PNL sunt la egalitate în ceea ce privește numărul de voturi în Parlament în prezent.
După excluderea puciștilor din partid, se poate spune că cei doi au ajuns la un nivel similar.
În schimb, PNL are mai mulți primari, ceea ce înseamnă o reprezentare mai puternică la nivel local, în special în zonele rurale.

În prezent, nu este momentul să ne evaluăm capacitățile în mod egoist. Țara traversează o perioadă de criză, așadar ar trebui să ne concentrăm eforturile pentru a o ajuta să iasă din această situație dificilă. Acest mod de abordare a dat rezultate pozitive în guvernul condus de Bolojan, în special în cadrul colaborării dintre PNL și USR. Această colaborare a fost pentru prima dată foarte eficientă, deoarece nu a lăsat loc pentru orgolii și a permis o abordare mai pragmatică.

În urma încheierii congresului PNL, pe Vasile Blaga l-a preocupat posibilitatea ca PNL să se transforme într-un partid dominat de USR. Întrebarea a stârnit o reacție promptă: „Ce înseamnă asta? Partidul cel mai numeros să fie subordonat?”. Această declarație reflectă un anumit tip de discurs care, în opinia sa, nu este benefic în acest moment. De asemenea, membrii USR sunt adesea întrebați dacă vor deveni „brelocul” lui Bolojan**. El consideră că edificarea unui curent politic care să promoveze reformele și transparența în România este o sarcină dificilă. În discuțiile despre reforme, USR se raportează adesea la partea din PNL care încă necesită schimbări semnificative… Există încă foarte mult lavoro de făcut…

Deciziile Nicuşor Dan au fost caracterizate ca fiind favorabile PSD de către un anumit lider al USR.

În urma unei analize a activității președintelui Nicușor Dan în contextul acestei crize politice, se ridică o întrebare: cine îi oferă sfaturi și dacă acestea au fost, de fapt, eficiente. O privire atentă asupra scăderii încrederii publice și, mai ales, a percepției electoratului care inițial l-a sprijinit în toate eforturile sale, de la primărie la prezidențiale, sugerează că acest grup a suferit pierzând destul de mult în perioada respectivă.

În ce măsură considerați că această persoană acționează independent?
Nu are o influență reală și doar execută recomandările care i se fac?

– Cred că are autonomie, dar cred că într-o astfel de poziție depinzi foarte mult de profesionalismul și capacitatea unor consilieri de a-ți oferi soluții și perspective.

• schimbarea în respectiva poziție este imperativă;
• numirea lui Eugen Tomac și Adrian Veștea a fost complet lipsită de eficiență.

Motivația din spatele guvernului Veștea care a eșuat să obțină votul de încredere în Parlament și, în plus, strategia sa de a obține o majoritate nu au nicio legătură cu obiectivele exprimate de președinte în urma acestei nominalizări.

În ciuda unor opinii contrare, divergențele dintre USR și președintele său nu sunt considerate de către liderii partidului ca fiind ireconciliabile. USR pare să mențină o poziție unitară.

„Nu cred că putem vorbi de o ruptură a USR cu președintele”

În ceea ce privește influența asupra președintelui, se ridică întrebarea: cine are o voce mai puternică în urechea sa – consilierii din administrația prezidențială sau reprezentanții PSD?
Răspunsul este unul incert, deoarece nu se poate stabili cu claritate.
În urma analizei opțiunilor și deciziilor recente, se observă că multe dintre acestea au fost prietenoase cu social-democrații.
Această situație poate fi înțeleasă până la un anumit punct, și anume până când Sorin Grindeanu începe să creadă că are mână liberă, în ciuda faptului că partidul său, USR, pare să înregistreze cele mai mari pierderi în ceea ce privește preferințele electoratului din 2024 și până în prezent.

Deciziile considerate favorabile PSD-ului au generat o fisură între USR și președintele Nicușor Dan?
Nu, nu consider că există o fisură, ci mai degrabă poziții divergente, care, deși surprinzătoare, sunt explicabile și normale în context.
Ecuația politică actuală pare deosebit de dificil de soluționat, având în vedere un pol extremist, unul de menținere a privilegiilor, reprezentat de PSD, și unul al reformelor, care par a fi ireconciliabile.
În calitate de matematician, președintele va trebui să găsească o soluție pentru această ecuație complexă.

Noi nu avem un război cu președintele. Avem foarte multe puncte comune și valori comune și motive care ne-au făcut să ne implicăm în politică.

→ corectat la cererea dvs:

În prezent, sunt de părere că Nicușor Dan este figura capabilă să conducă reformele esențiale pentru România.
Există o mulțime de obiective și valori comune între noi și președinte; nu există un conflict.
Dimpotrivă, rațiuni care ne motivează să participăm activ în arena politică,precum și obiective și valori comune ne propunem să contribuim la schimbare.

nu , ci

În prezent, sunt de părere că Nicușor Dan este figura capabilă să conducă reformele esențiale pentru România.
Noi considerăm că avem multe în comun cu președintele și nu suntem în dezacord.
Ne propunem să contribuim la schimbare datorită valorilor comune, obiectivelor comune și rațiunilor care ne motivează să participăm activ în arena politică.