Veștea propune fuziuni și investiții în energie, fără dividende obligatorii

În cadrul strategiei de guvernare prezentate de către Adrian Veștea, s-a prevăzut ca veniturile obținute de companiile de stat din sectorul energetic să fie alocate într-un fond special destinat investițiilor în acest domeniu.
În plus, normele legislative care impun în prezent acestor companii să acorde dividende în fiecare an urmează să fie eliminate.

– Nu am găsit text în ghilimele în original, deci nu am ce reproduce.

Conform informațiilor furnizate de Agerpres, printre prevederile documentului se numără restructurarea companiilor aflate sub autoritatea Ministerului Energiei, aprofundarea reformei sistemului de guvernanță corporativă, efectuarea de investiții în noi unități de producție energetică, precum și implementarea unor măsuri destinate digitalizării și consolidării securității infrastructurii din domeniul energetic.

Citește șiVocea Giorgiei Meloni, marcă UE: motivul cererii premierului italian

În document se precizează că reformele propuse au drept scop să abordeze mai multe fațete ale sectorului, printre care restructurarea societăților de stat, actualizarea infrastructurii și impulsionarea tehnologiilor inovatoare.

La nivelul companiilor aflate sub autoritatea Ministerului Energiei, sunt preconizate fuziuni, procese de evaluare și diminuarea a cheltuielilor. Scopul acestor măsuri nu a fost detaliat.

Procesul de optimizare a cheltuielilor și administrării societăților aflate în portofoliu va fi continuat de către Ministerul Energiei, care va sista, de asemenea, procesul de recrutare pentru posturile care nu sunt motivate corespunzător.

Adrian Veștea a prezentat un plan de acțiune care include restructurări și fuziuni cheie, cum ar fi unificarea Electrocentrale Grup cu Electrocentrale București (ELCEN), precum și incorporarea Institutului de Cercetare și Inginerie pentru Mine pe Lignit în Complexul Energetic Oltenia.

În plus față de acestea, se va efectua o evaluare a eficienței fiecărei instituții centrale și întreprinderi de stat, cu scopul de a fundamenta posibile decizii de reorganizare sau optimizare.
Reforma administrativă corporativă va continua pe linia profesionalizării și independenței conducerii, aliniate la recomandările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), și prin crearea unui sistem de monitorizare a performanței, bazat pe indicatori cheie.

Documentul prezintă o serie de măsuri menite să schimbe modul de funcționare al conducerilor, printre care recrutarea transparentă a liderilor, excluderea influenței politice și implementarea unor contracte care să evalueze performanța. Obiectivul este de a diminua numărul de membri ai consiliilor de administrație și de a înlătura pozițiile care au fost până acum politizate.

Schimbări semnificative sunt preconizate de către executiv în ceea ce privește cheltuielile și evaluarea performanței, printre care se numără introducerea unor normative de cheltuieli și evaluarea periodică a membrilor executivi și neexecutivi.
Utilizarea prerogativelor autorității tutelare pentru revocarea celor care nu își ating obiectivele de performanță este o altă măsură propusă.
În plus, anumite beneficii, precum primele de vacanță, vor fi eliminate deoarece sunt considerate nejustificate.
O reducere a cheltuielilor cu bunuri și servicii este de asemenea preconizată, cu excepția investițiilor.

Printre obiectivele de restructurare se numără Complexul Energetic Oltenia și Electrocentrale Craiova.

În prezent, Ministerul Energiei are în portofoliu entități economice care se confruntă cu dificultăți, printre care se numără Compania Națională a Huilei Petroșani și RADET, ambele aflate în procedura de faliment, precum și Complexul Energetic Oltenia, care este într-un proces de reorganizare.

Strategia energetică propusă include revizuirea proiectului de reorganizare a Complexului Energetic Oltenia, cu scopul de a sincroniza dezactivarea instalațiilor pe bază de cărbune cu intrarea în operare a unor noi unități bazate pe gaze naturale, energie solară fotovoltaicǎ și tehnologii de stocare a energiei.

Potrivit documentului, pentru Electrocentrale Craiova sunt prevăzute actualizarea studiului de fezabilitate pentru noul grup pe gaze, urmând a fi implementate soluții tehnice de conversie pe motoare termice și CAF-uri pentru sezonul de iarnă 2026-2027, precum și schimbarea subordonanței companiei, care va fi transferată în subordinea Primăriei Craiova.

Se preconizează alocarea de resurse financiare pentru dezvoltarea energiei nucleare, a celei produse pe bază de gaze, precum și pentru sursele regenerabile și hidroenergetice. Investiții sunt planificate în sectoarele menționate anterior. Dezvoltarea regenerabilelor și a energiei hidrocentrale figurează de asemenea pe lista de priorități.

Consolidarea securității energetice și diminuarea dependenței de importuri sunt obiectivele principale ale României, care vizează creșterea producției interne.
Această strategie are drept scop reducerea vulnerabilităților legate de importurile energetice și asigurarea unei securități energetice sporite.

România va deveni un hub european pentru producția și exportul de tritiu prin intermediul unui proiect inovator de detritiere, realizat în parteneriat cu Coreea de Sud.

• retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă;
• construcția Unităților 3 și 4;
• dezvoltarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR);
• realizarea primei instalații de detritiere din Europa.

Printre strategiile prevăzute se numără și exploatarea unor soluții financiare inovatoare, inclusiv obligațiuni specifice sectorului nuclear, implementarea unui mecanism de creditare pentru energie care să permită tranzacții și crearea unui grup internațional de colaborare în domeniul nuclear.

Neptun Deep și Caragele sunt în atenție pentru exploatarea resurselor de petrol și gaze, cu scopul de a crește de două ori producția de gaze din anul 2027.
Se are în vedere și ridicarea sau definitivarea unor centrale electrice pe bază de gaze naturale în localitățile Ișalnița (850 MW), Turceni (475 MW), Iernut (430 MW), Midia (80 MW) și Mintia (1.734 MW).

2027 va fi un an de referință pentru domeniul energiei regenerabile, care se va bucura de investiții semnificative.
Programul propus prevede instalarea a peste 5.000 MW de capacități eoliene și solare, precum și 3.000 MWh de capacități de stocare.
Dezvoltarea acestor capacități va fi posibilă cu sprijinul financiar din partea PNRR și a Fondului pentru Modernizare.

Nu sunt oferite declarații

Printre obiectivele programului se numără dezvoltarea energiei eoliene offshore, crearea de parcuri fotovoltaice și construirea de capacități de stocare.
Acestea din urmă vor fi amplasate pe terenurile fostelor exploatări miniere.
O atenție deosebită va fi acordată finanțării investițiilor în întregul lanț de producție al bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice.

În același timp, eforturile se vor îndrepta și către identificarea unor soluții financiare care să permită valorificarea litiului și neodimului, cu scopul de a crea o industrie națională dedicată fabricării de baterii și turbine eoliene.

Proiectele hidroenergetice aflate în întârziere sau sistate urmează să fie definitiv finalizate, printre acestea numărându-se amenajările hidroenergetice pe Jiu, Răstolița, Cerna-Belareca, Olt, Câineni, Racovița, Lotrioara, Surduc-Siriu și Pașcani.
De asemenea, se are în vedere dezvoltarea hidrocentralelor cu acumulare prin pompaj.

Strategia energetică include implementarea soluțiilor pentru reducerea emisiilor de carbon prin tehnologii de captare și stocare a carbonului în sectorul cărbunelui, precum și modernizarea centralelor electrice pentru a funcționa în regim hibrid, combinând biomasa, hidrogenul și energia solară. În plus, anumite exploatări și termocentrale vor fi menținute într-o rezervă strategică pentru a face față unor situații excepționale.

Măsuri de investiții în infrastructura de rețea și protecția intereselor consumatorilor sunt prevăzute.

2030 va reprezenta o piatră de hotar pentru creșterea capacității de schimburi transfrontaliere de energie electrică, care se preconizează că va ajunge la 7.000 MW.
Această expansiune va fi realizată prin investiții suplimentare efectuate de Transelectrica, conform programului de guvernare.

În plus, Transgaz are planificate investiții de 2,5 miliarde de lei pentru modernizarea rețelei de transport a gazelor naturale.
De asemenea, vor fi consolidate conexiunile cu piețele învecinate și cu Republica Moldova, extinzându-se astfel interconectările.

Printre obiectivele documentului se numără și continuarea proiectelor destinate dezvoltării infrastructurii de gaze naturale prin intermediul programului „Anghel Saligny”, precum și modernizarea sistemelor de încălzire centralizată din orașele București, Craiova, Constanța, Arad și Râmnicu Vâlcea.

Tranparența și competitivitatea pe piața energetică sunt obiective asumate de Executiv, care a pregătit măsuri menite să ofere consumatorilor o înțelegere clară a modului în care se formează tarifele și să îi protejeze împotriva abuzurilor eventuale.
Se are în vedere implementarea mecanismului de piață de tip market maker și revizuirea componentelor structurale ale prețului energiei electrice, inclusiv prin

introducerea tarifului binom pentru distribuție și a unui mecanism de achizitor unic pentru CPT

.

Consolidarea obligațiilor companiilor în ceea ce privește calitatea serviciilor și transparența facturării va fi, de asemenea, o prioritate, iar investițiile în stocare pentru prosumatori vor avea întâietate. În plus, autoritățile locale care posedă centrale fotovoltaice ar putea dobândi statutul de prosumatori și să direcționeze surplusul de energie către consumatorii vulnerabili.

Se dorește implementarea unui sistem de securitate cibernetică robust, concomitent cu digitalizarea infrastructurii existente. Accentul este pus pe protecția datelor și pe prevenirea atacurilor cibernetice.

Pe lângă acestea, strategia propusă include modernizarea digitală a entității responsabile de reglementarea sectorului energetic, și anume Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), precum și concentrarea operațiunilor offshore sub o singură responsabilitate.

Dezvoltarea unor platforme avansate care utilizează inteligența artificială pentru prognoza reglementărilor este luată în considerare, la fel cum sunt și contractele de reglementare pe termen lung.
În plus, se are în vedere și crearea unui organism consultativ mixt, alcătuit din reprezentanți ai sectorului public și privat.

În același timp, platforme digitale vor fi create pentru procesele de autorizare, iar o platformă integrată va fi lansată pentru toate serviciile publice aferente acestui domeniu.
De asemenea, infrastructura energetică va suferi o transformare digitală prin implementarea contorizării inteligente și stocarea datelor în cloudul privat guvernamental.

Centrul de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie va fi înființat, după cum prevede programul, alături de dezvoltarea unor structuri de tip SOC și CSIRT la nivelul companiilor naționale. Tehnologii de ultimă oră, precum Digital Twin, materiale inteligente pentru modernizarea infrastructurii, soluții robotice pentru întreținere și sisteme de stocare gravitațională sunt, de asemenea, prevăzute în document.

O soluție inovatoare de inteligență artificială pentru Giga Factory, care utilizează energie nucleară drept sursă de alimentare, urmează să fie implementată.
Această soluție va fi integrată în cadrul unei noi strategii de dezvoltare tehnologică.

Nu există declarații directe în textul original care să poată fi preluate ca atare.