În urmă cu un an, INSCOP Research a realizat un studiu pentru IICCMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc) care a evidențiat că 55,8% dintre cetățeni români consideră că regimul comunist a adus beneficii naționale, în timp ce 34,5% afirmă că au existat mai multe aspecte negative.
Concluziile sondajului sunt șocante
66,2% din eșantionul de aproximativ 1.500 de persoane aveau o părere bună sau foarte bună despre dictatorul Nicolae Ceaușescu, față de 24,1%, care aveau o părere proastă sau foarte proastă.
Citește șiAlexandru Muraru: De 24 de ore, pesediştii şi puciştii din PNL îşi trimit bezele. Primul a dat tonul Grindeanu
Un alt rezultat surprinzător obținut de sondaj a indicat că 48,4% dintre participanți susțineau că „se trăia mai bine” înainte de 1989, iar numai 34,7% au afirmat că astăzi viața este mai bună.
Totodată, 80,9% dintre participanți recunoșteau că libertatea era mai redusă înainte de 1989, iar 65,1% afirmau că corupția era mai scăzută în perioada comunistă, în timp ce 58,7% considerau că instituțiile guvernamentale funcționau cu mai multă eficiență. Conform opiniei exprimate de 66,4% dintre respondenți, autoritățile acordau mai multă atenție cetățenilor înainte de 1989 decât în prezent.
Studiul INSCOP arată că nostalgia față de regimul dictatorial, care a condus România timp de peste 50 de ani, crește puternic la românii cu vârsta de peste 60 de ani (67%), care au trăit aproape jumătate din viață în comunism, dar și la cei cu studii primare (72%).
Și mai surprinzător este faptul că 45% dintre tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani, care nu au avut cum să cunoască în mod real lipsurile din perioada respectivă, au exprimat o părere pozitivă despre regimul dictatorial ante-’89. Idealizarea comunismului este, fără îndoială, la aceleași cifre și după un an de la publicarea rezultatelor sondajului.
Ajută în mod semnificativ la această imagine a românilor, campaniile puternic agresive desfășurate pe rețelele sociale, care valorifică complet sentimentele nostalgice ale cetățenilor.
„Aici nu avem carne. Alături nu au pâine”
În mijlocul acestui amestec de mesaje ce pretind să scoată în evidență „raiul” din perioada comunistă, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) lansează în mod regulat informații veritabile, extrase din documentele deschis de Securitate, referitoare la condițiile extrem de dificile de trai ale românilor înainte de revoluția din decembrie 1989.
<iframe src=”https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2FConsiliul.National.pt.Studierea.Arhiv.Securitatii%2Fposts%2Fpfbid0JxvVHfYcQztzECF3BiQNzt6TvW5came5qE9HUwhPeCgfGxz3DSf5fbqXi6NawnEHl&show_text=true&width=500″ width=”500″ height=”702″ style=”border:none;overflow:hidden” scrolling=”no” frameborder=”0″ allowfullscreen=”true” allow=”autoplay; clipboard-write; encrypted-media; picture-in-picture; web-share”></iframe>
Într-una dintre aceste comunicări se constată că cetățeanul responsabil al Republicii Socialiste România nu părăsea locuința fără să dețină o plasă, cunoscută sub denumirea PPC –
poate pică ceva
.
„Nici nu conta ce «se dădea», fiindcă produsele erau aproape inexistente în comerţul socialist, iar lumea cumpăra absolut orice găsea, mai ales când era vorba de produse alimentare. Nu de puţine ori, oamenii se întorceau acasă cu plasa goală. Ultimul deceniu al Epocii de aur a fost sinonim cu raţionalizarea: alimente, energie, combustibil. De fapt, «raţionalizare» era doar un eufemism pentru lipsa generalizată.
«Alimentaţia ştiinţifică» ascundea incapacitatea partidului-stat şi a politicilor sale falimentare de a le asigura cetăţenilor minimumul necesar pentru traiul zilnic. Un banc al vremii surprinde sarcastic situaţia din ţară. Un cetăţean o întreabă mirat pe vânzătoare, la Alimentara: cum, nu aveţi nici un fel de pâine? Vânzătoarea răspunde placidă: «Aici nu avem carne. Alături nu au pâine»”, precizează reprezentanții CNSAS.
În ce mod Securitatea a raportat lipsurile de alimente
În mai 1989, Securitatea a emis o notă secretă intitulată
„cu privire la unele neajunsuri în aprovizionarea populației cu produse agroalimentare”
, care descrie o situație critică a aprovizionării în județul Bihor.
Lapte și produse lactate: Materiile prime sunt realizate la 38% din volumul planificat pentru județ. În primele 20 de zile ale lunii mai, respectând drepturile de consum ale populației, în zilele lucrătoare s-au distribuit în medie 58.000 de litri de lapte, alături de produse proaspete conforme cu Programul Județean de Aprovizionare.
Nu se produc articolele complementare: băuturi răcoritoare realizate din zer și zară; batoane fabricate din miere artificială; brânză de vaci cu diverse adaosuri; lapte praf însoțit de must de
Lipsesc, de asemenea, produse ca brânză telemea, brânză de burduf, smântână, cașcaval, brânză de vaci în cantități care să satisfacă cerințele, iar laptele distribuit nu acoperă în toate cazurile necesarul. Aprovizionarea unor creșe și grădinițe prin rețeaua unităților comerciale „Alimentara” se face în raport de cantitatea de lapte primită, și nu de numărul de copii existent.
Preparate din carne: Gama sortimentală este restrânsă și nedistribuită uniform cantitativ, predominând produse cu rentabilitate ca salam de porc „Mistreț”, cârnați „Ignat”, slănină afumată, cremvurști, oase garf. Materia primă folosită la fabricarea preparatelor din carne este provenită în procent de 60-70% din tăieri din necesități și 25-50% carne cu valoare nutritivă redusă.
Întrucât nu se dispune de făină de soia, polifosfat de sodiu și ulei, precum și de unele condimente ca și cimbru, chimion, maioran, precum și de cantitățile sporite de grăsimi introduse, calitatea acestor produse este afectată. De asemenea, din lipsă de membrane adecvate, aspectul comercial lasă de dorit (se folosesc bășicile și membranele de ovine și cabaline). Au fost situații în care unele legume deficitare folosite în preparatele culinare preambalate au fost înlocuite cu oase.
Perioada de valabilitate a produselor carnă este de 3-7 zile. În cazul unor articole, calitatea insuficientă determină refuzul de către cumpărători, ceea ce conduce la depreciere. În lanțul de distribuție nu există conserve de carne, amestecuri de legume (mazăre, fasole) și compote.
Uleiul: Datorită stocurilor reduse de ulei, Centrala Uleiului București a emis cote care sunt sub cantitățile contractate de beneficiari. Unele din acestea nu pot fi respectate de către Întreprinderea de Ulei Oradea. Până în ziua de 24 mai a.c., cota către ICRA Bihor de 208 tone a fost realizată la nivel de 125 de tone, din care la Beiuș – 2,4 tone; Salonta – 12,1 tone; Aleșd – 1,3 tone, iar la Marghita și Vașcău nu s-a livrat nici o cantitate. La U.J.C.C. Bihor, cota prevăzută de 170 de tone a fost onorată la nivelul de 70 de tone. Vor rămâne mult sub cotele stabilite beneficiarii din județele Alba, Arad, Cluj, Caraș-Severin, Hunedoara, Maramureș, Sălaj. Întreprinderea de Ulei Oradea, pentru luna iunie a.c., nu mai dispune de ulei în stoc, rafinăria unității fiind programată pentru remont.
Zahărul: În luna mai a anului curent, I.I.S. Zahăr Oradea va epuiza stocul de zahăr destinat fondului pieței, rămânând doar 7.000 de tone în rezervă de stat. Această fabrică furnizează zahăr beneficiarilor din cinci județe, iar necesarul lunar de livrări este de 3.000 de tone.
Legumele și fructele: Din cauza aprovizionării unităților comerciale din rețeaua ICSLF cu legume și zarzavaturi (ceapă verde, spanac, ridichi, salată verde), în cantități zilnice mult superioare celor vândute populației, unele dintre acestea rămân în unități și se deteriorează.
Ouă: Cantitățile de ouă puse în vânzare prin rețeaua comercială a ICS „Alimentara” și ICSLF reprezintă aproximativ 30% din necesarul populației. Singurele unități comerciale care sunt aprovizionate în prezent cu cantități mai mari de ouă sunt cele din sistemul AGROCOOP, în cantități care nu satisfac pe deplin cerințele populației.
241241241O oră de muncă pentru trei ardei
În timp ce realizau astfel de statistici despre problemele grave în domeniul asigurării alimentelor de bază, angajații Securității erau implicați activ și în urmărirea și anchetarea românilor care criticau această realitate cruntă.
„Dincolo de propaganda comunistă sunt mărturiile oamenilor, care au trăit atunci şi au experimentat direct umilinţele cozilor nesfârşite şi greutăţile întâmpinate pentru a pune ceva de mâncare pe masă. Când lumea se trezea cu noaptea-n cap pentru a se aşeza la cozi şi când muncitorii plecau neanunţat de la serviciu pentru că «s-a băgat» ceva. Documentele prezentate demonstrează că, încă din 1980, penuria de alimente atinsese cote alarmante.
Manifestarea nemulţumirii oamenilor era denumită în rapoartele Securităţii «comentarii tendenţioase»: era o infracţiune să constaţi şi să exprimi că realitatea nu se plia pe propaganda statului. În lungile ore de stat la coadă, cetăţenii discutau între ei, spunându-şi unul altuia păsurile. Iar informatorii, aflaţi la aceleaşi cozi cotidiene, îi turnau la Securitate”, mai susțin cei de la CNSAS.
Unul dintre documentele publicate se referă la nemulțumirile oamenilor care munceau în sectorul de construcții, în orașul Dej. „(…) se manifestă în ultimul timp o stare de îngrijorare profundă față de lipsa de alimente din comerțul de stat, dar mai ales există o indignare deosebită față de prețurile ridicate ale produselor din piața de alimente a municipiului. Foarte frecvent muncitorii se exprimă la locul de muncă, astfel: «Când s-a mai văzut ca un meseriaș de categorie superioară să lucreze o oră pentru 3 ardei» sau își pun mereu aceeași întrebare: «… oare de ce nu aduce statul marfă și ne lasă la cheremul pieței?».
Acest fenomen afectează și negativ fluxul de producție, întrucât se pierd numeroase ore de lucru pentru că angajații se deplasează în căutarea aprovizionării, fie la magazine alimentare, fie în timpul programului de muncă.
Semnificativ în acest sens este faptul că în data de 30 septembrie 1980, când s-a auzit că au sosit gogoșari la aprozare, din două echipe de zidari și una de dulgheri care lucrau la Consiliul Popular Municipal Dej nu a rămas la punctul de lucru nici un muncitor timp de aproape 6 ore, toți s-au dus să stea la rând la aprozare. Și în prezent este suficient ca unul dintre muncitori să anunțe că a sosit ceva legume și toată lumea pune uneltele jos și pleacă pentru aprovizionare, fără să le mai pese de nici un fel de urmări”, transmitea superiorilor maiorul Emil Pop, șeful Securităţii Municipale Dej, într-o notă din octombrie 1980. Printre cei nemulțumiți erau menționați cu numele doi zidari, un sobar și doi zugravi.
Notă de securitate Dej. Sursa foto: CNSAS
Maiorul de securitate din Dej mai transmitea Inspectoratului Județean Cluj și aprecierile unei femei, după interceptarea unei scrisori a acesteia: Am obținut o informație din care rezultă că numita (…) din Dej, necunoscută în evidențele noastre, adresându-se unei cunoștințe de-a ei din Cehul Silvaniei, a afirmat:
„Viața asta este numai un chin, o suferință, o luptă, este nenorocită. Aș renunța la această luptă dacă nu aș avea cei doi copii, căci săracii au avut nenorocul să se nască pentru așa zile grele. Aici nimic nu se găsește. Pentru toate trebuie să stau la coadă cu copii cu tot când la ouă, când la zahăr. Nu mă necăjesc pentru mine, ci pentru copilașii mei. Imediat trece anul și poate vine altul mai trist și mai nenorocit”.
„Măcelăriile și prăvăliile goale, dar chiriile se măresc”
În octombrie 1980, Securitatea Turda a transmis o raportare referitoare la nemulțumirile cetățenilor, colectate prin intermediul „surselor”, adică românii forțați și remunerați să dezvăluie despre vecinii, rudele, prietenii sau colegii lor de muncă.
Sursa „Giurgiu”: (…), muncitoare la Șantierul 2 Construcții Turda afirmă: „… Am cumpărat cu 5 lei kgr. de cartofi din piață și nu se găsesc nicăieri cartofi și am auzit la radio că vor fi foarte puțini anul acesta. Nu este nici zahăr la nici o prăvălie, rafturile sînt goale, nu ai ce cumpăra. Azi-mâine nu mai avem din ce trăi. Țuica era cu 34 kgr., acum sunt sticle de 1/2 kgr. dar cu 29 lei sticla, așa s-a scumpit…” Discutând două femei între ele, una din ele afirmă „…în secție nu vorbim numai de mîncare și aprovizionare. Planul să-l facem, dar nu avem din ce, stai toată ziua la coadă și nu primești carne și nici la salam nu mai poți ajunge…”.Informatorul „Godea”: În Turda există o stare de spirit agitată, deoarece deja se resimte o lipsă acută și de zahăr, nu numai de carne, cartofi și zarzavaturi. În 16.X.1980, la măcelăria din Turda, Micro II, de la orele 7 dimineața s-a format deja rînd pentru carne de porc. Multe persoane aducându-și scăunele. La orele 16,30, când încă nu se desfăcea carnea, fiind un rând de cca 300 de persoane, au sosit un număr destul de mare de personal muncitor, din cadrul șantierului de construcții, venind de la lucru, au intrat abuziv în fața rândului, creându-se scandal.
Pensionarii, foarte nerăbdători, se certau că nu merită să facă rând dimineața, deoarece lucrătorii obosiți nu reușeau să ajungă la carne de porc după program. Tensiunile crescuseră la fel încât unii au fost excluși din coadă și au protestat. (…) Un profesor-pensionar,
La măcelăria din centrul orașului Turda, seara la orele 21, când se vindea carnea, era încă un rând de cca 200 de persoane, care zbierau întruna, deoarece apăreau unii care intrau abuziv în față. (…) șeful forțelor de muncă din Turda afirmă: „…n-am ce face, stau la rând de la orele 16 și uite, este ora 21 și mai am în față peste 100 de persoane. Noroc că se dă numai 2 kg. carne de persoană și sper ca să-mi ajungă și mie. Nu pot rămâne fără carne, chiar dacă stau până dimineața, întrucât am familie numeroasă care cere de mâncare”
Informatorul „Radu”: „Suntem nemulțumiți în orașul Câmpia Turzii, deoarece este foarte slab aprovizionat cu zarzavaturi și mai ales cu cartofi. Din această cauză, piața neorganizată este foarte scumpă și nici pe piață nu se găsesc întotdeauna zarzavaturi și legume. Cetățenii se mai plâng că fructele sunt foarte scumpe și se găsesc greu la aprozare și pe piață…”Informatorul „Giurgiu Petru”: (…) pensionar din Turda, fost condamnat la 9 ani I.C. pentru uneltire, afirmă: „Mi-ar plăcea să se întâmple și la noi cum s-a întâmplat în Polonia. N-ar strica să se înființeze și în țara noastră sindicatele libere…” (…) profesor pensionar, cunoscut în evid. noastre, afirmă: „…ce porcărie se întâmplă și la noi, se vor mări chiriile la locuințe pînă 100 la 100, apoi se vor scumpi alimentele, un adevărat haos, mai rău ca în Polonia…” (…) jurist-pensionar din Turda, fost în PNL, urmărit în SI, afirmă: „…am ascultat la radio, le este frică și celor din Ungaria și Cehoslovacia ca să nu se înființeze și la ei sindicate libere ca în Polonia…” (…) pensionar din Turda, cunoscut în evidențele noastre, afirmă: „…cum ne jucăm cu legile în țara noastră, până ieri ți-a dat voie să-ți faci o casă de odihnă și vine azi poruncă să ți-o ia, frumoase legi se mai fac la noi în țară…” (…) funcționar din Turda, este în atenția org. noastre, afirmă: „…măcelăriile și prăvăliile goale, dar chiriile se măresc. Cred că a sosit și la noi timpul să se deștepte și țăranul, care vede că tot produsul care l-a realizat la C.A.P. se duce la stat, la bazele de recepție și lor nu le rămâne nimica de mâncare”.
COMENTARII / 0