Ionuț Dumitru, fost președinte al Consiliului Fiscal și consilier al fostului premier Ilie Bolojan,
România a pornit în 2024 de la un deficit de 9,2% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, iar prin măsurile aplicate în ultimii doi ani ar urma să ajungă în jurul nivelului de 6%. Ionuț Dumitru spune că a fost realizată aproximativ jumătate din ajustarea necesară pentru coborârea deficitului sub pragul de 3%, obiectiv asumat pentru o perioadă de șapte ani.
„Cu măsurile care s-au luat anul trecut și anul acesta, deficitul bugetar scade undeva în jur de 6%, până la circa 6% din PIB. Deci, practic, din necesarul de ajustare, de la 9,2% la 3%, am parcurs cam jumătate din necesarul de ajustare. Adică și pentru anii următori mai rămâne o ajustare necesară de mai bine de trei puncte procentuale din PIB”, a explicat economistul, la Digi24.
Citește șiDoi pasageri au fost arestați de agenții ICE pe un aeroport din Seattle. Reacția dură a guvernatorului
Restul efortului poate fi distribuit pe o perioadă extinsă, însă în anul 2027 țara trebuie să scadă deficitul de la 6,2% la 5,2% din PIB. O corecție de un singur punct procentual într-o singură perioadă nu va fi simplă, însă reprezintă o reducere mai mică decât cea obținută în 2025 și 2026, când deficitul a scăzut cu aproximativ trei puncte procentuale.
„Nu poți să mai ții înghețate salariile și pensiile și în 2027”
Conform declarațiilor lui Ionuț Dumitru, blocarea pensiilor și a salariilor a constituie cea mai semnificativă contribuție la diminuarea deficitului în ultimii doi ani, însoțită de majorarea TVA-ului și a accizelor. Nu ar putea fi păstrată această măsură și în 2027, după o perioadă de inflație crescută.
„Nu cred. Cred că cei doi ani de înghețare a salariilor și pensiilor, 2025 și 2026, probabil că sunt suficienți și, oricum, după o perioadă destul de mare de timp în care inflația a fost destul de ridicată și salariile și pensiile în sectorul public au fost înghețate, probabil că nu poți să mai ții înghețate salariile și pensiile și în 2027 și în anii următori, ci trebuie indexate. Însă cheia, și de fapt aici este cel mai important lucru, este cu cât. Adică, cu cât ne permitem să creștem salariile și pensiile?”, a afirmat fostul președinte al Consiliului Fiscal.
El susține că decizia trebuie adoptată cu
„moderație și cumpătare”
, pentru ca cheltuielile majore ale bugetului să continue să scadă în proporție față de economie.
„Ajustarea de anul trecut și anul acesta, în mare parte, s-a produs prin controlul cheltuielilor, adică prin faptul că nu au mai crescut salariile și pensiile. Ele, ca procent din PIB, au scăzut. Lucrul ăsta trebuie să se întâmple și în anii următori. Va trebui să ținem sub control cheltuielile principale din buget: salarii, pensii, asistență socială. Adică ele să crească cu o rată mai mică decât crește PIB-ul nominal, astfel încât, ca procent din PIB, să continue să scadă”, a explicat Ionuț Dumitru.
Într-o interogare privind dacă o creștere de până la 5% ar putea fi susținută de buget, economistul a refuzat să ofere un număr concret până când toate datele ce vor constitui baza bugetului pentru 2027 sunt prezentate.
Proiecțiile actuale sugerează o majorare a PIB-ului nominal cu 7–8 %, însă această ipoteză necesită verificare. Valoarea PIB-ului nominal este calculată la prețurile curente și cuprinde atât evoluția reală a economiei, cât și creșterea prețurilor.
„Nu aș putea să vă dau o cifră, atâta timp cât nu știm toate detaliile bugetului, dar dacă PIB-ul nominal crește cu 7-8%, așa cum arată proiecțiile în momentul de față, să sperăm că se va întâmpla această creștere, probabil că discutăm de o cifră destul de predictibilă la cât ne permitem să creștem salariile și pensiile. Dezideratul trebuie să fie acela de a continua tendința de scădere a lor ca procent din PIB, adică să creștem cu o rată destul de moderată”, a precizat acesta.
Îmbunătățirea colectării în loc de noi majorări de impozite.
Continuarea ajustării bugetare va presupune acțiuni atât asupra veniturilor, cât și asupra cheltuielilor. Ionuț Dumitru consideră însă că statul nu ar trebui să aplice noi majorări de taxe, ci să consolideze încasarea taxelor existente și să controleze cheltuielile mari.
„Când ai de făcut o ajustare de o asemenea amploare, mai bine de șase puncte procentuale din PIB, nu ai cum să o faci fără să iei în calcul toate componentele bugetului, adică și partea de venituri, și partea de cheltuieli. Dacă ne uităm de acum înainte cum putem face ajustarea de la 6% la 3% din PIB, probabil că la fel trebuie să ne gândim la ambele componente ale bugetului, dar pe partea de venituri nu ar trebui să ne mai gândim la creșteri de taxe, ci mai degrabă la colectarea taxelor și impozitelor, la îmbunătățirea colectării. Iar pe partea de cheltuieli trebuie să ținem un control foarte strict, în special pe categoriile mari: salarii și asistență socială”, a declarat fostul consilier al fostului premier Ilie Bolojan.
COMENTARII / 0