„La discuțiile despre adaptarea la schimbările climatice, scaunul rezervat României a fost gol”, spune o expertă în politici energetice, într-un interviu pentru publicul HotNews.
Corina Murafa activează ca specialistă în cadrul Comitetului Economic și Social European, o instituție consultativă a Uniunii Europene.
– Doamna Corina Murafa, măsurile luate de autorități pentru salvarea centralei nucleare de la Cernavodă nu au dat rezultate și există pericolul de a fi închisă (n.r.- joi dimineață este preconizat să fie închis și reactorul 2). Ne bazăm prea mult pe centrala de la Cernavodă?– Corina Murafa: Nu aș zice acest lucru, pentru că România are un mix energetic diversificat, iar acesta a fost mereu unul dintre punctele noastre forte.
Citește șiDoi ucraineni au fost arestaţi pentru spionaj la Viena. Alţi doi, printre care un jurnalist de investigaţie, reţinuţi şi eliberaţi
Singurul element pe care îl deținem este un portofoliu de active, printre care se numără centrala de la Cernavodă, extrem de vulnerabilă la variațiile climatice, iar, din păcate, clasa noastră politică nu acordă prea multă credință acestui aspect. Prin urmare, niciodată nu au abordat cu seriozitate testarea Sistemului Energetic Național, o evaluare a sensibilității la impactul schimbărilor climatice.
Testul pe care România nu l-a realizat
– Cum se face această testare? – Stress testing-ul este un proces, la nivel european, care e prevăzut în foarte multe documente. Eu sunt și membră în board-ul european al Misiunii privind adaptarea la schimbările climatice, unde, din păcate, deși România a fost mereu invitată la nivel guvernamental la toate ședințele, nu a fost acolo.
Am fost numită expert internațional în cadrul misiunii, nu ca delegată a României, și am stat lângă un scaun gol destinat reprezentantului Guvernului României.
Episodul Nuclearelectrica
În analiza rapoartelor anuale de sustenabilitate ale Nuclearelectrica și ale Hidroelectrica, observăm că riscul climatic – subiectul despre care discutăm de ani de zile – nu este luat în seamă de conducerea companiilor.
În consecință, acționarilor nu li se transmite niciun mesaj de alarmă. Trebuie să fim atenți la modul în care acționăm în situații de secetă, debit redus și la creșterea temperaturii medii globale.
Franța își efectuează diverse simulări pentru a evalua întregul sistem energetic, având în vedere un scenariu de creștere de 3,5 grade față de perioada preindustrială. Acest scenariu reprezintă un coșmar, însă este real, deoarece Europa se încălzește de două ori mai mult decât restul lumii.
Noi, nu luând niciodată în serios aceste aspecte, nu am reușit să contăm cu un plan de rezervă.
Indiferent de tipul operatorului, cum ar fi Nuclearelectrica, atunci când încheie acorduri pe termen lung cu clienții, fie că sunt consumatori casnici, fie industriali, ar fi trebuit să dispune de un plan de rezervă și să investească în capacități de stocare, în producție fotovoltaică și în diversificarea surselor.
Nuclearelectrica a invocat forța majoră în dimineața respectivă (n.r.- 11 august), în fața acționarilor de la BVB, susținând că nu mai poate onora contractele.
Observați că un mai atent client, un trader de încredere, ar putea spune:
„Stai, tu aveai datoria fiduciară către acționarii tăi să te protejezi împotriva riscului climatic, să-ți faci scenarii de risc. Unde sunt aceste scenarii? Dacă nu le-ai făcut, e deja neglijență.”
E o ipocrizie să spunem „Bruxellesul ne-a zis ce să facem”
– Dar mai „au voie”, ca să zic așa, decidenții din România să nu ia în seamă schimbările climatice? Că tot există această conspirație că „Bruxelles-ul ne spune tot ce trebuie să facem”.– Uneori, pe politicienii noștri îi acuz de reavoință, de neștiință, alteori de prostie și de manipulare. În ceea ce privește faptul că „Bruxellesul ne forțează” sau că schimbările climatice nu există, nu știu unde să plasez aceste idei.
Orice individ care ajunge în Parlamentul României sau în un minister ar trebui să fie familiarizat cu modul în care funcționează procesul decizional la nivel european.
Nici o instituție europeană nu dă cu bățul și spune „așa trebuie să faci”, ci e un proces de negociere. E important de spus că mixul energetic este responsabilitatea statului membru. Statele membre niciodată nu au vrut să cedeze acest lucru. Ok, putem să negociem cu toții la nivel comun o țintă de reducere de emisii, dar cum ajungem la ținta respectivă este responsabilitatea noastră.
Prin urmare, este o adevărată ipocrizie când România, care a fost una dintre națiunile ce s-a luptat intens pentru această suveranitate energetică, ar fi spus că
„Bruxellesul ne-a zis ce să facem”
.
O problemă ignorată: deșeurile nucleare de la Cernavodă
– Dacă acum, când avem două reactoare la Cernavodă, nu avem suficientă apă să le ținem în funcțiune, ce am face dacă am avea patru reactoare, cum se dorește?
Este un subiect tehnic; nu dețin calificarea de inginer nuclearist, însă există cu siguranță metode tehnice pentru a gestiona mai eficient aceste riscuri, de la estimări îmbunătățite ale debitului necesar, până la opr
Nu consider că este necesar să ne aliniem în mod absolut împotriva celor două reactoare, ci ar trebui să realizăm calcule economice și de risc climatic cu foarte seriozitate. Aceasta nu este o activitate pe care o desfășurăm frecvent.
câteva luni am ridicat îndoieli față de reactoarele prognozate, motivat de costuri. În realitate, acestea ar fi implicat un cost de un megawatt instalat pe rețea nucleară de câteva zeci de ori mai mare decât ar fi necesar pentru energia regenerabilă, inclusiv stocarea.
Mai mult, încă nu dispunem de o soluție durabilă pentru ceea ce reprezintă deșeurile nucleare radioactive. Fiecare centrală nucleară generează deșeuri nucleare cu intensitate radioactivă ridicată.
Plan trebuie elaborat și un sit identificat pentru depozitarea permanentă a deșeurilor. Întârzierea noastră este semnificativă. Este posibil să apară o încălcare, în curând, din partea Comisia Europeană, referitoare la gestionarea deșeurilor radioactive.
Nu am identificat nici măcar locația, iar în locul acesta, utilizatorii suportă taxe. Aceștia sunt supuși costurilor pentru stocarea sigură a deșeurilor radioactive.
Corina Murafa – fotografie de Inquam PHOTOS, realizată de Octav Ganea.
Principalii producători europeni de energie electrică își extind portofoliile. Cum e la noi
– Și unde sunt depozitate acum deșeurile radioactive?
– Sunt depozitate temporar, în depozite de suprafață, cu potențial radioactiv. Datele de măsurare, iarăși, nu sunt publice ca să știm dacă nivelul de radioactivitate a crescut.
Este necesar să adoptăm o strategie moderată în legătură cu energia nucleară. Trebuie să ne informăm complet. Ne putem susține financiar și dorim să facem acest lucru? Până la urmă, dacă am decide să realizăm reactoarele 3 și 4, ar fi nevoie de un ajutor de stat. Acest ajutor de stat ar trebui să fie recuperat din contribuțiile consumatorilor în următorii 20, 30, 40 de ani.
Astfel, ne angajăm într-o tehnologie pe termen de 30 de ani, solicitând tuturor cetățenilor să contribuie cu câțiva lei, pe parcursul acelor 30 de ani, pentru a susține această investiție prin ajutor de stat.
Mai mult, se ridică problema riscului climatic. Am stabilit scenarii care ilustrează efectele unei creșteri de 3,5 grade, a unei perioade de 10 zile de secetă, a a 20 de zile și a a 30 de zile. Este încă rentabilă investiția?
Principalii producători de energie electrică din Europa își diversifică portofoliile. În România, Hidroelectrica, Nuclearelectrica și complexul energetic Oltenia se bazează pe un singur combustibil.
Fiecare agricultor îți poate spune că nu este recomandat să te concentrezi exclusiv pe castraveți; este esențial să ai o varietate de culturi.
– Au mai fost invocați niște „vinovați” în aceste zile, ONG-iștii care au blocat hidrocentralele care erau în rezervații naturale, la Răstolița, Bumbești Livezeni și așa mai departe. – Cu ghilimele de rigoare, cred că și-ar dori ONG-iștii să aibă puterea aceasta. Dar nu o au, din păcate. Aceste proiecte au fost contestate în justiție, iar judecătorii au găsit nereguli. O justiție a unui stat membru al Uniunii Europene a găsit o mulțime de nereguli în felul în care au fost acordate avizele pentru aceste proiecte.
În plus, există și un pericol climatic. Dacă Dunărea nu mai furnizează apă, cum va fi alimentată Jiu? Sunt întrebări despre sursele de apă ale raurilor afluente ale Dunării. Instanțele de justiție au examinat legalitatea acordurilor de mediu, în timp ce studiile de fezabilitate care susțin aceste inițiative au fost realizate cu peste 20 de ani în urmă. Acestea au luat în considerare condițiile din acea perioadă. Astăzi, probabil, nu mai există fezabilitate.
În ansamblu, aceste hidrocentrale ar putea adăuga până la 200 de megawați la mixul energetic. Aceasta echivalează cu zero virgulă ceva. Dacă Hidroelectrica ar reînnoi tehnologia centralelor sale existente, care de asemenea rulează cu echipamente oarecum învechite, ar putea genera în plus 800 de megawați dintr-un foc, fără a produce niciun efect de mediu și fără a întâmpina nicio opoziție.
De ce Hidroelectrica este „o vacă de muls”
– De ce nu face Hidroelectrica aceste investiții?– Hidroelectrica este o vacă de muls, mă scuzați de expresie. O dată pentru bugetul de stat, fiind mereu o plătitoare de dividende. Au fost ani în care 100% din profituri s-au dus către bugetul de stat sub formă de dividende. Poate unii dintre directorii de acolo au mai avut viziune de diversificare, să facă stocare plutitoare, parcuri fotovoltaice, dar nu s-a legat nimic. Banii s-au dus la bugetul de stat.
Al doilea lucru este că în ultimii ani, Hidroelectrica a intrat pe piața de furnizare către clienți casnici și știm cu toți că are cel mai mic preț. Este un soi de market maker, fiind folosit informal de guvern să tragă prețul în jos pentru toți. E o companie care face politică socială. Pentru că dacă vine Hidroelectrica cu 1,1 lei pe kWh, nu pot să vină ceilalți cu 2 lei sau cu 1,8.
Hidroelectrica se va afla într-o poziție financiară și comercială foarte interesantă, deoarece, înainte de criza verii, nu și-a păstrat portofoliul de clienți cu producție proprie.
Seara, când era nevoie, Hidroelectrica a intrat doar cu 1.200 megawați din 6.400 instalați
Au importat? Au adus energie de pe piață pentru a-și satisface portofoliul de clienți casnici. Au utilizat stocarea și energia fotovoltaică, după cum a fost posibil. Lumea a acordat atenție Hidroelectrica, iar compania a atins aproximativ un sfert din cota de piață pentru clienții casnici, cel puțin.
Hidroelectrica dispune de 6.400 MW de capacitate instalată și nu poate participa la mixul energetic cu o contribuție sub 2.000-2.500 MW, fapt care, în mod obișnuit, a realizat, menținând prețurile jos.
Vara aceasta, Hidroelectrica a rămas fără apă. În timpul seară, când cererea pentru energia lor era extrem de ridicată, nu a reușit să producă mai mult de 1.200 megawați din capacitatea instalată de 6.400.
Abonează-te
Rațiunea, înapoi!
Descoperă evenimentele politice, naționale și internaționale de cea mai înaltă relevanță, prin analize echilibrate, concepute de jurnalistul Gabriel Bejan.
Rațiunea, înapoi!
Explorează cele relevante evenimente politice, atât la nivel național, cât și internațional, prin analize echilibrate realizate de jurnalistul Gabriel Bejan.
Înscrie-te
Felicitări! Te-ai abonat la „Rațiunea, înapoi!”.
Verifică abonamentul prin e-mail.
Clic pe linkul din email pentru a descărca edițiile.
COMENTARII / 0