Alexandru Nazare va participa în perioada 8-9 octombrie la întâlnirile Eurogrup și ECOFIN din Luxembourg, într-un moment în care România trebuie să continue reducerea deficitului, însă nu dispune încă de un guvern cu puteri depline și nu are un plan definit pentru bugetul din 2027. În cadrul acestor sesiuni, oficialii europeni vor aborda coordonarea politicilor fiscale, Semestrul European și implementarea noilor norme de guvernanță economică.
Reuniunea miniștrilor de Finanțe readuce în discuție situația bugetară a României, aflată în procedură de deficit excesiv. Țara și-a asumat corectarea deficitului până în 2030, însă următorii pași depind inclusiv de măsurile care vor fi cuprinse în bugetul pentru anul viitor.De această dată, discuțiile au loc într-un context politic complicat. România nu are un Executiv cu puteri depline, iar direcția fiscală a viitorului Guvern și modul în care va fi construit bugetul pentru 2027 nu sunt încă stabilite.
„Este acea reuniune a miniștrilor de Finanțe unde se discută și se iau decizii privind strategiile financiare ale fiecărui stat membru. Este o reuniune cu atât mai importantă pentru țara noastră, cu cât se discută inclusiv despre deficit și planul pentru a ieși din această procedură de deficit excesiv în care se află și România. Tocmai aceasta este problema: cum va prezenta Alexandru Nazare situația de la noi din țară? Mai exact, dacă România poate să se țină de promisiunea de a reduce deficitul sub pragul de 3% din PIB până în 2030. Este un angajament pe care ni l-am asumat deja”, a explicat jurnalista Digi24 Andreea Gheorghe.
Citește șiFlorin Manole, ministrul propus la „Muncă” susţine „ferm” indexarea pensiilor, eliminarea CASS pentru veterani şi pentru mame
8 octombrie, Alexandru Nazare ia parte la sesiunea extinsă a Eurogrupului, unde se adună miniștrii economiei și finanțelor din toate țările membre, inclusiv din statele care nu sunt în zona euro. În ceea ce privește România, Ministerul Finanțelor subliniază subiecte cheie: expansiunea piețelor de capital, optimizarea finanțelor publice și efectul piețelor energetice asupra competitivității și costurilor economice.
În ziua următoare, ministrul se va prezenta la întâlnirea ECOFIN, unde se vor examina competitivitatea domeniului bancar, starea pieței energiei, execuția planurilor de redresare și reziliență, Semestrul European și aplicarea cadrului de guvernanță economică.
România trebuie să progreseze în diminuarea deficitului.
Începând cu anul 2020, România se află sub procedura de deficit excesiv. Consiliul Uniunii Europene a definit o linie de timp în care dezechilibrul bugetar trebuie remediat până în 2030, iar nivelul deficitului trebuie redus și menținut sub 3% din PIB.
Pentru fiecare an sunt stabilite limite privind creșterea cheltuielilor nete. În cazul României, recomandarea Consiliului prevede o creștere maximă de 2,6% în 2026 și de 4,6% în 2027. Respectarea acestei traiectorii depinde însă de măsurile pe care viitorul Guvern le va include în bugetul pentru anul următor.
Principala necunoscută rămâne cine va întocmi bugetul pentru anul 2027 și ce măsuri vor fi adoptate pentru a susține continuarea procesului de ajustare. Instabilitatea politică poate amâna elaborarea bugetului și asumarea deciziilor referitoare la veniturile și cheltuielile statului.
În mod normal, în această etapă se așteaptă să se stabilească direcțiile majore ale bugetului pentru anul viitor. Fără un Guvern cu autoritate completă, nu se știe dacă viitorul Executiv va menține politicile fiscale existente sau va schimba prioritățile de cheltuieli și strategiile de sporire a veniturilor.
Datoria de stat ar putea să încalce 61% din produsul intern brut în anul în curs.
Reducerea deficitului reprezintă un factor esențial și pentru restrângerea împrumuturilor pe care le obține statul. În încercarea de a echilibra veniturile cu cheltuielile, România va trebui să se împrumute, iar costurile dobânzilor vor intensifica, la rândul lor, presiunea asupra bugetului.
Potrivit unei evaluări ale Comisia Europeană, datoria publică este prognozată să atingă 61,6% din PIB la sfârșitul anului 2026 și să crească la 63,4% în 2027. În lipsa modificărilor în politicile curente, autoritatea anticipează că nivelul datoriei ar putea atinge aproximativ 90% din PIB în 2036, conform documentului disponibil pe EUR-Lex.
În programul ECOFIN se înscrie și recuperarea economică a continentului european, cuprinzând faza de aplicare a Mecanismului de Redresare și Reziliență, sumele în plată și concluziile Curții de Conturi Europene referitoare la eficacitatea investițiilor.
Miniștrii vor discuta și despre competitivitatea energetică, dezvoltarea rețelelor și a interconexiunilor, precum și despre necesitatea ca măsurile pe termen scurt adoptate în contextul scumpirii energiei să rămână temporare și țintite.
Pe parcursul întâlnirii, Alexandru Nazare va desfășura numeroase sesiuni bilaterale, în cadrul cărora se vor discuta subiecte din agenda europeană și măsuri de consolidare a finanțelor publice.
COMENTARII / 0