Agenția Fitch se pregătește să comunice, în timpul nopții de vineri, dacă va reduce ratingul României la nivelul junk – o categorie nerecomandată investitorilor. Se consideră că este o decizie de o margine subțire, însă, pe lângă simpla anunțare, mesajul de la agenție privind stabilizarea datoriei, credibilitatea consolidării după 2026 și capacitatea politică vor avea un impact mai mare decât schimbarea efectivă
Adrian Negrescu avertizează că „vineri va fi o zi decisivă pentru România” – agenția Fitch urmează să anunțe dacă coboară ratingul României la categoria junk: „E o decizie pe muchie de cuțit, în ultima perioadă șansele de retrogradare crescând pe măsură ce criza politică s-a adâncit”.
„Semn important de întrebare”
Citește șiRobert Fico, revoltat de statuia cu Donald Trump expusă în Parlamentul European. Premierul slovac cere îndepărtarea acesteia: „Un semn al declinului UE”
„Până acum o lună, experții străini priveau criza politică de la București ca pe o «ploaie de vară», o criză soft pe care o evaluau cu un risc mediu, convinși fiind că politicienii vor rezolva rapid problema. Timpul a trecut și, din păcate, indecizia de pe scena politică s-a accentuat, iar temerile experților au crescut, mai cu seamă că ideea alegerilor anticipate a trecut în prim-plan”
susținut economistul miercuri, într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook.
Consultantul explică, astfel, că, din perspectiva experților din agențiile de rating, acest eveniment înseamnă practic o prelungire a indeciziei politice și disoluția autorității guvernamentale, cu riscul de a devia de la angajamentele privind reducerea deficitului bugetar, scrie Agerpres.
În aceste condiții, alegerea realizată de agenția Fitch s-a transformat într-o decizie impredictibilă, în ciuda rezultatelor pozitive ale Ministerului Finanțelor privind reducerea deficitului bugetar, spune Negrescu.
În contextul prezentat, se subliniază că, deși performanța bugetară în primul semestru indică o reală ameliorare, deficitul a scăzut la 41 de miliarde de lei, echivalentul a 2% din PIB, comparativ cu 69,8 miliarde de lei și 3,64% din PIB în aceeași perioadă a anului precedent. În esență, specialiștii din agențiile de rating se întreabă dacă această direcție pozitivă poate fi păstrată și în a doua jumătate a anului.
„Să nu uităm că România a funcționat aproape tot primul trimestru fără buget aprobat. Inflația a fost mai mare decât cea prevăzută în buget, iar cheltuielile de capital finanțate național au fost reduse, ceea ce a influențat în sens pozitiv deficitul, dar a slăbit calitatea creșterii. Dincolo de deficit, un mare semn de întrebare îl reprezintă datoria publică.
Planul fiscal pe șapte ani, agreat la nivel european, prevedea datoria generală a administrației publice la 55,7% din PIB în 2025, 58,5% în 2026 și 60,6% în 2027. Ultima traiectorie a Comisiei Europene arată 59,3%, 61,6% și 63,4%. Diferența persistentă de aproximativ 3 puncte procentuale din PIB afectează percepția agențiilor de rating legată de stabilizarea datoriei pe termen mediu”, a menționat Adrian Negrescu.
Legea salarizării
În plus, el subliniază că o altă sursă de preocupare este legea unitară privind salarizarea în sectorul public; dacă se aprobe în forma prezentată, aceasta ar genera anual o creștere permanentă de aproape 12 miliarde de lei, începând cu anul 2027, ceea ce reprezintă aproximativ 0,6% din PIB. Pentru a susține această majorare, ar fi necesar să se recurgă fie la majorarea taxelor, fie la reducerea cheltuielilor din alte domenii, fie la obținerea unor împrumuturi adiționale. Consultantul citat afirmă că niciuna dintre opțiuni nu rămâne fără impact asupra ratingului.
„Dacă se va ceda la presiunea sindicală, se poate ajunge la un plus de 20 de miliarde de lei la factura salariilor bugetare ceea ce riscă să facă ținta de deficit din 2027 aproape imposibil de atins. Fitch, Moody’s și S&P privesc cu atenție și îngrijorare la acest potențial derapaj financiar la fel cum percep și discuțiile asumate de o serie de partide politice care cer, sus și tare, reducerea taxelor”, mai scrie el.
„O asemenea decizie, de reducere a fiscalității fără studii de impact, fără ca economia să poată să compenseze eventualele pierderi financiare ale statului reprezintă un motiv pentru care neîncrederea agențiilor în situația de la București s-a accentuat în această vară în ciuda eforturilor lui Alexandru Nazare și ale BNR în a le explica că «joaca de-a promisiunile cu iz electoral» este doar imagine, poziționare politică și că are șanse mici de a deveni realitate”, afirmă Negrescu.
Opțiunile din masa Fitch
În perspectiva sa, Fitch dispune de mai multe opțiuni: păstrarea ratingului BBB- cu perspectivă negativă, menținerea plusului și plasarea pe Rating Watch Negative, retrogradarea la BB+ cu perspectivă stabilă și retrogradarea cu perspectivă negativă.
El menționează și faptul că agenția de evaluare financiară ar putea amâna o hotărâre negativă, invocând îmbunătățirile din primul semestru și calmul de pe piețe.
În condițiile în care agențiile de rating în general evită ca deciziile lor să genereze ieșiri masive de capital din țările vizate, o posibilă retragere la statut junk nu ar elimina automat România din toate indicii de tip investment‑grade, dar ar crește probabilitatea ca S&P sau Moody’s să ia măsuri similare. Pentru România, acest scenariu ar însemna o criză majoră, cu potențial de tsunami economic. Decizia Fitch va fi publicată pe 31 iulie.
Dincolo de anunțul în sine, mesajul agenției de rating legat de stabilizarea datoriei, credibilitatea consolidării după 2026 și capacitatea politică vor conta mai mult decât simpla treaptă de rating. În esență, orice mișcare negativă ar avea consecințe directe asupra costului de finanțare al statului, asupra băncilor și, în final, asupra economiei reale”, a mai arătat Adrian Negrescu, în postarea lui.
Toate cele trei mari agenții de rating – S&P Global Ratings, Moody’s și Fitch – au atribuit ratingului suveran al României o perspectivă negativă, situând astfel țara la doar un pas de calificativul „junk”, adică nu recomandată pentru investiții.
COMENTARII / 0