Potrivit Vucic, este posibil ca statele din estul Europei să fie supuse unei influențe majore din partea Washingtonului, chiar dacă nu se află oficial sub jurisdicția SUA.
Şeful statului sârb a exprimat opinia că America va constitui probabil o structură formată din cinci până la zece ţări europene, preponderent din regiunea est-europeană, care, fără să fie subordonate direct, vor fi puternic influenţate de Statele Unite ale Americii, ceea ce va crea dificultăţi pentru Uniunea Europeană.
Președintele Serbiei a fost întrebat dacă are în vedere o posibilă detașare a unor state estice de nucleul european occidental al UE și a răspuns afirmativ: „Da”. Țările menționate de el ca fiind potențial influențate de SUA sunt Polonia, România și Bulgaria. Potrivit președintelui sârb, americanii ar putea stabili un anumit tip de relație cu fiecare dintre aceste țări în parte, ceea ce ar putea îngreuna eforturile europenilor de a menține o coeziune politică unitară, a explicat el, afirmând că americanii ar putea negocia cu „o structură în Polonia”, „alta în România” și „alta în Bulgaria”.
Citește șiMinisterul Energiei: sprijin pentru familiile vulnerabile facturi 2027
În viziunea Serbiei, toate statele aflate în proces de aderare ar trebui să fie integrate în piața unică.
Ideea promovată de Vučić și Rama este de a oferi un acces mai rapid la piața comună și la spațiul Schengen pentru țările candidate pregătite, fără ca acestea să ceară imediat drept de veto, comisari europeni sau locuri în Parlamentul European
a fost deja prezentată și
a fost prezentată deja.
se reorganiză astfel
Într-un cadru caracterizat prin eforturi consolidate de integrare accelerată a statelor aflate în proces de candidatură în spațiul economic european unitar, Vučić a reafirmat o sugestie anterior vehiculată în comun cu premierul Albaniei, Edi Rama. Această propunere bilaterală, făcută publică la sfârșitul lunii februarie prin intermediul unui document comun, are în vedere facilitarea și accelerarea accesului la piața comună europeană și la spațiul Schengen pentru statele candidate care dovedesc o bună pregătire, fără a fi obligate să solicite concomitent drept de veto, comisari europeni sau locuri în Parlamentul European.
La Belgrad, liderul a prezentat un punct de vedere conform căruia acceptarea în UE a unor state precum Muntenegru sau Moldova, fără includerea Serbiei, îi pare inexplicabilă. El a militat pentru o strategie comună în ceea ce privește statele aflate în proces de aderare. De menționat că Serbia are statut de țară candidată la UE din 2012, iar discuțiile pentru integrare au demarat în ianuarie 2014. Potrivit informațiilor oferite de Consiliul UE, până în prezent au fost deschise 22 de capitole pentru negocieri.
Președintele Serbiei, Alexandru Vucic, a ridicat întrebarea dacă România și Bulgariei îndeplineau toate condițiile necesare pentru a adera la Uniunea Europeană.
„Îndeplineau toate cerințele? Nu este cazul”
a declarat el.
Într-o declarație recentă, Vučić a exprimat opinii critice cu privire la ezitările marilor puteri europene în ceea ce privește extinderea, avertizând că o astfel de atitudine ar putea constitui „o eroare strategică majoră”. În analiza sa, el a tras o paralelă cu procesul de aderare a României și Bulgariei la UE, sugerând că cele două țări nu ar fi satisfăcut toate condițiile necesare la momentul integrării lor în Uniunea Europeană. În plus, Vučić a menționat incorect că aderarea a avut loc în 2004, în timp ce, în realitate, România și Bulgaria au devenit membre ale Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007.
Serbia cere integrarea tuturor statelor candidate în piața unică.
Președintele Serbiei a exprimat opinii privind procesul de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană. 2007 a fost anul în care cele două țări au devenit membre ale UE, potrivit spuselor sale. În acel moment, îndeplinirea tuturor cerințelor și solicitărilor necesare pentru aderare este pusă sub semnul întrebării de către președintele Serbiei.
„Îndeplineau ele toate cerințele, toate solicitările, chiar și astăzi? Nu este cazul”
, a declarat el.
Consideră Vucic că România ar putea fi supusă unei influențe predominant americane. În opinia sa, aderarea României și Bulgariei la UE ridică semne de întrebare.
Luând în considerare perspectiva extinderii Uniunii Europene, Vucic a exprimat opinia că oprirea acestui proces ar constitui o greșeală gravă, declarând că marile puteri europene nu par a dori cu adevărat continuarea acestei extinderi.
El a afirmat că „o mare greșeală strategică” va fi făcută în cazul în care nu se va ține cont de părerea sa, declarând: „Dacă nu vor, fac o mare greșeală strategică”.
Schimbarea de perspectivă în marile capitale europene constituie o speranță pentru Președintele Serbiei. El și-a exprimat această speranță într-un context nespecificat.
Președintele Vučić a exprimat speranța că, pentru prima dată de mai mulți ani, există o anumită înțelegere în Italia, Franța și Germania, adăugând însă că nu este complet sigur.
Președintele sârb Vučić a negat vehement afirmațiile potrivit cărora țara sa ar fi o marionetă a Rusiei. Vučić respinge acuzațiile că Serbia ar fi „marioneta Rusiei”.
Într-un interviu recent, Vucic a negat vehement ideea că Serbia ar avea o legătură prea strânsă cu Moscova. El a criticat, de asemenea, maniera în care Occidentul prezintă Rusia în dezbaterile publice. Atunci când a fost întrebat despre legăturile dintre Serbia și Rusia, președintele sârb a remarcat că Occidentul se prezintă ca un „far al democrației”, pe când Rusia este înfățișată ca un „far al răului”, descrieri pe care le-a numit false.
„un far al democrației” și „un far al răului”
sunt cuvintele folosite de el pentru a descrie percepția occidentală.
Președintele Vučić a remarcat că situația este caracterizată de multiple aspecte complexe și nu poate fi redusă la simple opoziții. Nu toate răspunsurile sunt clare și definitive, a adăugat el, afirmând:
„Există nuanțe, multe nuanțe de gri. Nu totul este alb și negru”
.
Poziția publicului sârb în ceea ce privește Rusia este profund influențată de evenimentele istorice, cum ar fi bombardamentele NATO din 1999 și situația complexă a statutului Kosovo. Potrivit președintelui Serbiei, statele occidentale sunt responsabile pentru modificarea frontierelor Serbiei, un act care a creat un precedent periculos și a fost ulterior reiterat de alte națiuni.
Președintele Serbiei, Vučić, a declarat că numeroși indivizi la nivel global au inițiat acțiuni menite să destabilizeze statele suverane și să modifice frontierele, invocând drept motiv schimbările de granițe observate în cazul Serbiei.
COMENTARII / 0