Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, a lansat o remarcă ironică către Occident, sugerând ca termenul de „anexare” ar trebui aplicat mai degrabă în cazul aspirațiilor României față de Republica Moldova, în loc de a fi folosit exclusiv în contextul peninsulei Crimeea, teritoriu ucrainean care a fost incorporat unilateral de Moscova în anul 2014, și a celor patru regiuni din partea sud-estică a Ucrainei care au fost declarate ca fiind parte a Federației Ruse în urma invaziei din 2022.
Zaharova a răspuns în urma unui proiect legislativ înaintat de S.O.S. România, formaţiune politică condusă de Diana Şoşoacă, care a obţinut aprobarea în tacit în cursul săptămânii actuale la Camera Deputaţilor din Bucureşti, relatează News.ro într-un articol publicat joi.
Zaharova a lansat acuzații potrivit cărora la București se pregătesc de mult timp strategii de anexare a Republicii Moldova.
Ea a însă insistat asupra faptului că în interiorul structurilor guvernante românești nu există o înțelegere completă cu privire la această chestiune.
Citește șiCine sunt studenții care l-au învins pe Aleksandar Vučić în Serbia. Medicul cardiolog care conduce lista electorală și cine ar putea deveni premier
Afirmația a fost făcută de către María Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe.
„Ce fel de unire este aceasta? Unirea presupune o dorinţă reciprocă şi, cel mai important, probabil, un plebiscit. Iată ce înseamnă unificarea. Dar când este vorba de anexare, aşa trebuie să o numim”
Reunificarea așa-numită nu reprezintă decât o anexare sub o altă formă, potrivit declarațiilor recente.
„Această aşa-zisă reunificare nu este altceva decât o înghiţire”
Într-un discurs recent, Maria Zaharova a afirmat că atunci când se discută despre „anexare” în spațiul public occidental, ar trebui să se acorde atenție și situației din România și Republica Moldova.
„Dacă vorbim la figurat, fără îndoială, în conştiinţa colectivă, exact aşa arată anexarea. Şi întrucât acest cuvânt, «anexare», răsună constant în presa occidentală, la Bruxelles, în Parlamentul European, fără un fundament juridic corespunzător în ceea ce priveşte ţara noastră – şi vă reamintesc că toate deciziile privind reunificarea teritoriilor şi regiunilor respective au fost luate exclusiv pe baza voinţei cetăţenilor, exprimată în conformitate cu legislaţia şi sub monitorizare internaţională – deci, dacă folosesc acest termen, «anexare», în acest mod, poate că îl vor aplica la fel şi în cazul acestei situaţii care are cu siguranţă toate argumentele pentru o astfel de calificare”
,
a declarat ea, potrivit agenției ruse de presă TASS.
Maria Zaharova a accentuat, de asemenea, faptul că punctul de vedere al cetățenilor din Republica Moldova este, în general, neglijat în mod evident.
În opinia sa, Maria Zaharova a lansat o întrebare pertinentă, sugerând că ar fi indicat ca inițial, Occidentul să se informeze dacă populația este realmente în favoarea unei presupuse reunificări, care în esență echivalează cu o anexare. În acest context, amintirile unei generații mai în vârstă din Republica Moldova și România încă păstrează amintiri dureroase despre ocupația din Basarabia, care a avut loc între 1918 și 1940.
„La urma urmei, ar fi fost bine, pentru început, să-i întrebe dacă doresc măcar această aşa-zisă reunificare, care, de fapt, nu este altceva decât o înghiţire. La urma urmei, în memoria generaţiei mai în vârstă de acolo sunt încă vii amintirile despre perioada grea a ocupaţiei române a Basarabiei, din 1918 până în 1940”
Nu este de așteptat ca o astfel de măsură să aibă un impact semnificativ în ceea ce privește rezolvarea problemei Transnistriei, a declarat Zaharova, Moscova menținând în prezent aproximativ 1.200 de militari în republica separatistă, pe care nu are de gând să îi retragă, în pofida promisiunilor făcute la nivel internațional.
„Fără a mai vorbi despre faptul că un astfel de pas nu va contribui prea mult la ieşirea din impas în problema Transnistriei”
a adăugat ea.
La scurt timp după dezmembrarea Uniunii Sovietice, Republica Moldova și-a declarat suveranitatea, însă o anumită categorie de politicieni români consideră că teritoriul acestei țări face parte integrantă din România și promovează o posibilă unificare, după cum relatează TASS, agenția oficială de presă a Rusiei.
Bucureştiul favorizează partidele politice care promovează o strategie de reunificare cu Chişinăul, lucru care se realizează cu acceptul implicit al administraţiei moldovene, potrivit sursei TASS. Aceasta subliniază, de asemenea, că declaraţiile ambasadorului Federaţiei Ruse în România, Vladimir Lipaev, au arătat că populaţia majoritară din Moldova nu sprijină ideea de a se uni cu România, după cum a afirmat într-un interviu oferit aceleiaşi agenţii.
Un proiect de lege referitor la unificarea României și a Republicii Moldova a fost adoptat în liniște de către Camera Deputaților.
14 aprilie a marcat depunerea unei inițiative legislative în Parlamentul de la București, lansată de partidul condus de Diana Şoşoacă. Această propunere a fost respinsă de Guvern și a primit avize negative atât de la Comisia juridică, cât și de la Comisia pentru drepturile omului din cadrul Camerei Deputaților.
În urma lipsei unui vot și a unei dezbateri în ședința plenară, respectiva propunere legislativă a fost considerată aprobată în mod tacit, urmând să fie înaintată în forma inițială către Senat pentru dezbatere și vot.
Conform planului propus, Parlamentului României i-ar reveni sarcina de a lua o decizie privind unificarea României cu Republica Moldova.
În conformitate cu documentul respectiv, Executivul român este împuternicit să inițieze de urgență și imediat discuții cu reprezentanții de la Chişinău în vederea
definitivării unirii cu Republica Moldova
.
Reacții de indignare au fost suscitate la Chișinău de către acest proiect în rândul unor politicieni cu orientare pro-rusă, printre care Igor Dodon, fostul președinte, și Ion Ceban, primarul orașului Chișinău.
În același timp, partidul de guvernământ PAS și alți politicieni care susțin integrarea europeană au optat pentru o poziție mai rezervată pe această temă.
Recent, președinta Maia Sandu a sugerat că o posibilă unire cu România ar putea reprezenta o alternativă viabilă pentru aderarea la UE
,
în scenariul în care procesul de negociere se prelungăște în timp.
În ciuda acestui fapt, președintele Maia Sandu a accentuat că o astfel de inițiativă nu are, în acest moment, sprijinul unei majorități a cetățenilor și că orice schimbare ar trebui să fie efectuată în conformitate cu dorința populației.
COMENTARII / 0