Zece cupluri de soț/soție din vârful justiției din România

Justiția este domeniul cel mai omogen atunci când vine vorba despre relațiile de căsătorie sau rudenie, o veritabilă castă în care nu neapărat accesul inițial cât cariera ulterioară se cimentează prin felurite cumetrii între judecători, procurori, avocați, grefieri, experți judiciari, notari sau polițiști.

Teoretic, legea asigură până la un punct imparțialitatea și obiectivitatea magistraților însă, în realitate, nicio normă nu acoperă exhaustiv cazurile de incompatibilitate ori influența subiectivă care se nasc din încuscririle dintre reprezentanții sistemului judiciar.

Cadrul legal din România impune cu strictețe obligația de abținere și conferă părților dreptul de a solicita recuzare, asigurând astfel imparțialitatea actului justiție.

Citește șiExclusiv Radu Oprea spune că românii o vor duce mai bine la anul. Pe ce își bazează afirmația social-democratul propus ministru la Apărare

Totuși, legea nu se extinde asupra „zonele gri”, adică situațiile în care influența sau conflictele de interese rămân subiective.

Aceste situații pot ridica suspiciuni rezonabile, fără a încălca formal nicio prevedere legală.

Libertatea a publicat un Top 10 al relațiilor din vârful sistemului judiciar, relații care, deși sunt complet legale, ar putea genera semne de întrebare legitime privind calitatea actului de justiție.

Lia Savonea, judecătoare, este căsătorită cu Mihai Savonea, avocat din Baroul Ilfov. În comuna Chiajna, proiecte imobiliare sunt asociate cu numele său.

Identificată ca o judecătoare preocupată de protejarea drepturilor inculpaților, cariera Liei Savonea a înregistrat un impuls major în intervalul 2016-2019, în contextul atacului PSD asupra Codurilor penale și a Legilor Justiției.

2018, Lia Savonea a vândut un teren din Chiajna, iar tranzacția a fost prezentată ca fiind

a scăpat

de la a fi înscrisă în declarația de avere.

Lia Savonea a achiziționat un teren alături de rudele primarului din Chiajna, Mircea Minea, iar pe un alt parcelă, soțul judecătoarei a construit un bloc de locuințe cu avizele obținute de la edil.

În contextul unui dosar de abuz în serviciu, Mircea Minea este acuzat de a fi implicat într-o acțiune care a generat un prejudiciu de 8,5 milioane de euro, în legătură cu finanțarea pe care se susține că a fost realizată ilegal pentru Clubul sportiv Concordia Chiajna.

La 6 octombrie 2026, Curtea de Apel din București, denumită de Liei Savonea fieful, a respins toate probele adunate de procurori începând cu anul 2017 în dosarul lui Mircea Minea și a decis ca dosarul să fie returnat la Parchet, subliniind că neregularitatea procedurală este ireparabilă.

În trecut, o cercetare realizată de RiseProject.ro a dezvăluit că un nepot interlop al lui Mircea Minea a evitat închisoarea prin intervenția unui grup format din judecătorii Lia Savonea, Daniel Grădinaru și Dumitrița Piciarcă, dintre care primii doi trăiau în comuna Chiajna.

Libertatea afișează, în ordine cronologică descendentă, încă 10 dosare ale unor inculpați de rang înalt care au primit favorul judecătoarei Lia Savonea de la intrarea ei în Înalta Curte.

Adrian Chiriac, vicepreședinte al Curții de Apel Iași, este partenerul de viață al Cristina Chiriac, șefa Parchetului General. El aspiră să ocupe o poziție de instanțiar în Secția de Contencios Administrativ a Înaltei Curți, deși întreaga sa activitate profesională a fost dedicată domeniului penal.

Totuși, judecătorul Adrian Chiriac a oferit „clasă” colegilor din domeniul contencios administrativ la examenul de promovare la instanța supremă, în timp ce la sesiunea de evaluare a sentințelor judecătorești a prezentat exclusiv hotărâri penale.

Pentru ca relocarea să se desfășoare fără probleme, G4Media a aflat că o judecătoare din Secția de Contencios a ICCJ, unde Adrian Chiriac aspiră să lucreze, a cerut transferul definitiv către Secția Civilă.

Liana Nicoleta Arsenie, judecătoare și șefa Curții de Apel București, este considerată o persoană apropiată de Livia Savonea. Ea este căsătorită cu Adrian Arsenie, expert în contabilitate judiciară.

O cercetare realizată de Defapt.ro a descoperit că câștigurile lui Adrian Arsenie provenind din evaluări contabile pentru instanțe s-au triplicat în urma numirii soției sale în funcția de președintă a Curții de Apel București, iar ambii susțin că această legătură este doar o coincidență.

În Curtea de Apel București, sub conducerea președintelui Lianei Arsenie, s-au realizat schimbări controversate în structura completurilor de judecată, determinând reluarea procedurilor legale în cazurile penale delicate, printre ele cel al lui Robert Negoiță, iar efectul a fost accelerarea cauzelor spre prescripție.

În întregul mandat al lui Lianea Arsenie, inculpați de rang înalt, precum Marian Vanghelie și Cristi Burci, au beneficiat de soluții de achitare, s-a constatat prescripția și s-au realizat revizuiri impresive.

În data de 12 iulie 2024, judecătoarea Liana Arsenie a acceptat cererea de revizuire depusă de Puiu Popoviciu și l-a achitat pentru presupusa fraudă privind terenurile de 224 de hectare ale Universității de Agronomie. În trecut, afaceristul a fost condamnat la 9 ani de închisoare de la Curtea de Apel, iar pedeapsa a fost redusă la 7 ani de către Înalta Curte.

Judecătoarea Sabina Adomniței a fost numită vicepreședintă la Curtea de Apel București, fiind transferată din Iași în perioada în care instanța era conduită de Lia Savonea.

Sabina Adomniței este soție a politicianului Cristian Adomniței, care a ocupat funcția de ministru al Educației și a condus Consiliul Județean Iași în calitate de președinte.

În cadrul Dosarului Belina, judecătoarea Sabina Adomniței a dispus plata către Sevil Shhaideh, iar în altă cauză a acordat despăgubiri „regina asigurărilor” Angela Toncescu, în dosarul în care Dan Hosu, partenerul decedat al fostei șefe DIICOT, Giorgiana Hosu, era implicat.

Sabina Adomniței a scos-o din pușcărie pe Vanessa Youness, afacerista condamnată la 3 ani de închisoare pentru trafic de influență, după ce a luat pe degeaba un milion de euro de la Dinu Pescariu și Claudiu Florică, pentru a le pune o vorbă bună pe lângă premierul Emil Boc în vederea prelungirii contractelor pentru licențele Microsoft.

Soțul ei, Cristian Adomniței, a primit inițial o condamnare pe fond de 3 ani și 2 luni, dar în instanța de apel a fost achitat, în legătură cu un contract pentru produse promoționale în valoare de aproape 400.000 de lei, destinat județului Iași.

După efectuarea plății, Cristian Adomniței a intentat o acțiune împotriva statului român și a primit, de la Tribunalul București, o despăgubire de 100.000 lei. În cererea depusă la instanță, el a solicitat o sumă de 2 milioane.

Judecătoarea Maria Ecaterina Humulescu, ex-avocat din Iași, este căsătorită cu judecătorul CCR Gheorghe Stan, cunoscut sub numele de „Giani”, care a ocupat funcția de șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) în perioada guvernării PSD.

În cadrul ceremoniei de căsătorie a magistratelor Maria și Giani, judecătoarea Sabina Adomniței a fost desemnată ca nașă de cununie. La eveniment au fost prezenți personalități marcante din justiție, printre care Lia Savonea, Adina Florea, Florin Iordache, Cristian Deliorga și Alex Florența.

Maria Ecaterina Humulescu a activat pentru o perioadă la Judecătoria Iași, înainte de a fi promovată la Tribunalul București și, în continuare, la Curtea de Apel București, unde ocupă în prezent poziția de funcționar la Secția I Penală; în același timp, nașa ei deține funcția de vicepreședintă a instanței și participă la colegiul de conducere.

În calitate de judecător constituțional, Gheorghe Stan a suspendat activitatea CCR cu două zile înainte de o hotărâre-cheie privind veniturile magistraturii, iar rezultatul acestei decizii influențează destinul a 231 de milioane de euro de fonduri europene din PNRR.

Ulterior, CCR a hotărât că modificările din proiectul de lege a pensiilor speciale ale magistraților sunt constituționale, însă magistrații Gheorghe Stan și Cristian Deliorga au formulat opinie separată.

În cadrul Curții de Apel din București, judecătorul Cristian Bălan este căsătorit cu Giulia Dumitrița Bălan, ex-Șologon, care a activat ca stagiară la cabinetul de avocatură al Laurei Vicol, inculpată în Dosarul Nordis, și ulterior la SCA Țuca Zbârcea și Asociații.

În 2021, Giulia Dumitrița Bălan avea un an de practică în domeniul avocaturii și nu deținea nicio funcție de judecător, însă a co-publicat la Editura Univers

Începând cu 1 iulie 2026, soția judecătorului Cristian Bălan a fost desemnată magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În perioada în care își exercita funcția la Tribunalul București, judecătorul Cristian Bălan a efectuat plata către ex‑șefa AEP Ana Maria Pătru.

În continuare, odată ce a ajuns la Curtea de Apel din București, judecătorul Cristian Bălan a participat la comisia care a revocat, în termenul unic de judecată, sentința de 12 ani și 7 luni de închisoare acordată afaceristului Ovidiu Tender în cadrul Dosarului Rafo-Carom.

În sezonul cald al anului curent, judecătoarea Alexandra-Andreea Ene a fost aprobată de CSM‑Secția pentru judecători în calitatea de vicepreședinte delegat al Tribunalului Prahova, la o ședință în care judecătorul Alin Ene s-a abținut de la vot.

În anul 2024, tot CSM a numit-o pe Alexandra-Andreea Ene la poziția de vicepreședinte al Judecătoriei din Ploiești.

Conform informațiilor prezentate de Libertatea, judecătorul Alin Ene ocupă poziția centrală în clasamentul veniturilor din CSM și promovează cu entuziasm privilegiile magistraților.

Soția fostului procuror general Alex Florența deține poziția de judecătoare la Curtea de Apel din Timișoara, sub numele de Flavia Maria Florența.

CSM a fost destinația ei în București pentru două mandate, primul înainte și al doilea în perioada în care Alex Florența ocupa funcția de șef la Parchetul General.

La 24 aprilie 2024, CSM a extins perioada de transfer a Flaviei Florența cu încă 3 ani, plasând-o în cadrul departamentului de specialitate al Consiliului. Pe pagina oficială a Curții de Apel Timișoara, aceasta apare în continuare ca fiind

„detașată la CSM”

din mai 2021.

Înainte ca declarațiile de avere să fie secretizate, conform ultimului document din 2024, cuplul Florența a acumulat venituri de aproape 1 milion de lei pe an.

Judecătorul Daniel Grădinaru este perceput ca fiind în strânsă legă

În anul 2019, Lia Savonea a preluat conducerea CSM, iar Daniel Grădinaru a președinat Consiliul în 2023.

În acest moment, Daniel Grădinaru deține poziția de judecător în Secția Penală a Înaltei Curți, în timp ce Lia Savonea se află la conducerea instanței.

Judecătoarea Ianina Blandiana Grădinaru, soția lui Daniel Grădinaru, activează în Secția a II-a Civilă a Înaltei Curți.

În aceeași secție a II-a Civilă a Înaltei Curți activează și judecătoarea Marcela Marta Iacob, partenerul de viață al procurorului Marius Iacob, care a câștigat renume în urmă cu aproximativ două decenii datorită implicării sale în Dosarul Elodia.

Drumul profesional al ambilor a urmat o traiectorie paralelă: în timp ce Marius Iacob serva ca adjunct al procurorului general, soția sa a fost promovată la Tribunalul București. Odată ce soțul a devenit adjunct al procurorului șef DNA, Marcela Marta Iacob își desfășura activitatea și la Curtea de Apel București, cu intenția de a fi promovată la Înalta Curte în 2024.