Numai 6% din populația Germaniei locuiește în cele două landuri ce vor vota duminică. În mod obișnuit, scrutinurile ar avea în principal o miză regională, însă în această ocazie ele s-au transformat într-un test esențial pentru guvernul federal și pentru autoritatea lui Friedrich Merz în cadrul partidului său. Alegerile ar putea decide viitorul său politic, într-un context în care sprijinul pentru cancelar și pentru CDU a scăzut considerabil.
Presiunea a crescut după alegerile din Saxonia-Anhalt din 6 septembrie. Partidul AfD a înregistrat aproape 44% din voturi, în timp ce CDU a scăzut la aproximativ 17%, marcând una dintre cele mai dure performanțe din ultimul istoric al partidului. Merz a declarat că rezultatul a destabilizat CDU
„din temelii”
Citește șiTrump anunță un plan „masiv” de explorare a petrolului, gazelor și mineralelor în „Groenlanda noastră”
, însă a respins posibilitatea unei retrageri, subliniind că abandonul nu reprezintă o opțiune pentru el.
Mecklenburg-Pomerania Occidentală reprezintă cea mai semnificativă amenințare pentru CDU.
Situatia cea mai grea pentru partidul cancelarului se concentrează în Mecklenburg-Pomerania Occidentală, un land din estul Germaniei cu aproximativ 1,6 milioane de locuitori.
Un sondaj INSA citat de Reuters plasează AfD pe primul loc, cu 37%, urmată foarte aproape de SPD, cu 35%. Die Linke este cotată cu 10%, Verzii cu 5%, iar CDU cu doar 7%. Pragul electoral pentru intrarea în parlamentul regional este de 5%, ceea ce înseamnă că partidul cancelarului se află la numai câteva puncte de un scenariu catastofal: ieșirea din legislativul unui land german.
AfD ar putea să-și dubleze sprijinul în comparație cu alegerile regionale din 2021, în care a obținut 16,7%.
În același timp, un rezultat satisfăcător pentru AfD nu garantează accesul partidului la putere. Celelalte formațiuni majore persistă în politica de izolare a AfD și se opun formării de coaliții cu acesta. Prim-ministrul regional Manuela Schwesig, reprezentant al SPD (partid de centru-stânga), deține o popularitate personală de 60%, conform Reuters, iar social-democrații ar putea încerca să mențină guvernarea alături de alte partide.
Merz nu găsește nici în capitală un moment de liniște
În capitală, peisajul politic se transformă, iar CDU se confruntă cu riscul de a pierde poziția dominantă obținută în scrutinul precedent.
În sondajul cel mai nou realizat de Forschungsgruppe Wahlen, lansat la 11 septembrie, Die Linke, partid de stânga radicală, ocupă primul loc cu 23%, urmat de CDU cu 21% și AfD cu aproximativ 17%. În Berlin, susținerea AfD a crescut la aproape dublu față de votul precedent.
În Berlin, alegerile sunt în mare măsură influențate de criza locativă și de majorarea costurilor cu chiria. În capitală, aproape 85% din gospodării sunt chiriași, iar prețurile de închiriere s-au aproape dublat începând cu anul 2014. Autoritățile preconizează că până în 2040, Berlinul va necesita încă 211.000 de locuințe.
În 2023, CDU și SPD administrează împreună capitala, aceeași coalizare politică care rămâne în vigoare și la nivel federal; din această cauză, votul este perceput ca un barometru al nemulțumirii față de guvernul din Berlin.
Popularitatea lui Merz a căzut drastic.
În acest interval, alegerile apar într-o problematica perioadă pentru cancelar. În sondajele recente, nivelul de aprobare a scăzut până la 14% la nivel național și a atins o singură cifră în anumite landuri din est.
Un sondaj realizat de INSA și publicat înainte de scrutin a indicat că 78% dintre respondenți nu îl mai consideră pe Merz adecvat pentru rolul de cancelar, iar acest procent cuprinde și un segment din susținătorii partidului său.
Nemulțumirea se manifestă din cauza unor factori multipli: costul vieții, evoluția economiei germane, prețurile energiei și combustibililor și percepția că reformele promise de guvern nu au adus încă rezultatele așteptate.
AfD se menține în creștere pe plan național. Sondajele îl situează pe partid la un interval de 27%–29%, în timp ce CDU/CSU (partidul soră din Bavaria) se poziționează la 18%–20%.
Presiune provenită și din interiorul CDU.
Jurnalismul german explorează deja destinul cancelarului. În zilele recente au reapărut ipoteze privind o posibilă înlocuire a lui Merz. Printre candidații menționați se numără Hendrik Wüst, prim-ministru al landului Renania de Nord-Westfalia, și Markus Söder, liderul CSU și prim-ministru al Bavariei.
Echipa de conducere a CDU continuă să ofere sprijin oficial Merz, iar procesul de înlocuire a unui cancelar în Germania implică proceduri parlamentare și politice elaborate.
Cu toate acestea, mass-media germană și cea europeană anticipează că, în cazul în care duminică se dovedește a fi un eșec major, va apărea o mișcare internă în partid care să încerce să-l persuade pe Merz să renunțe voluntar la funcția de cancelar și de lider al partidului.
Partidele din Germania, explicate
CDU (Uniunea Creștin‑Democrată) este partidul cancelarului Friedrich Merz și reprezintă principalul grup conservator de centru‑dreapta din Germania. Agenda sa îmbină idei conservatoare, liberale și creștin‑sociale. La nivel federal, CDU se alătură CSU din Bavaria pentru a forma o alianță tradițională.
Partidul Social-Democrat, cunoscut sub acronimul SPD, este una dintre cele mai vechi forme politice germane și se distinge ca principală forță de centru-stânga. Acest partid pune accent pe protecția socială, pe drepturile lucrătorilor, pe solidaritate și pe redistribuția resurselor. În regiunea Mecklenburg-Pomerania Occidentală, Manuela Schwesig conduce ca premier, iar partidul ei este SPD.
Partidul Die Linke – cunoscut sub numele de Stânga – se situează în partea din stânga a SPD, având o platformă socialistă radicală și exprimând o critică puternică la adresa capitalismului. Istoria sa include rădăcini în PDS, formațiunea care a succedat partidului comunist ce a condus Germania de Est.
AfD (Alternativa pentru Germania) este un partid de dreapta extremă, cu o retorică puternic anti-imigrație și eurosceptică.
COMENTARII / 0