
Conform datelor, 58% dintre aceste decese tragice au loc în regiunea africană, în timp ce 25% se înregistrează în zona subcontinentului indian. Un studiu recent arată că, de la începutul mileniului 2000, numărul deceselor infantile la nivel global a scăzut cu peste jumătate. Însă, începând cu 2015, se observă o încetinire a acestui ritm de reducere, care a ajuns să fie de peste 60% mai lent, potrivit sursei EFE. ritmul de reducere a încetinit cu peste 60% din 2015.
La lansarea raportului, Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, a declarat:
„Lumea a realizat progrese notabile în salvarea vieţilor copiilor, dar mulţi continuă să moară din cauze ce pot fi evitate”
Citește șiLacrimile ar putea ajuta la depistarea tumorilor cerebrale, studiu nou
. În ciuda acestor progrese, situația rămâne îngrijorătoare, potrivit OMS.
Cei mai vulnerabili sunt copiii care trăiesc în regiuni afectate de conflicte. Condițiile lor de viață sunt extrem de dificile.
Potrivit expertului din Etiopia, copiii care se confruntă cu situații de conflict și criză prezintă un risc de deces aproape triplu înainte de a atinge vârsta de cincizeci și patru de luni, comparativ cu cei care nu sunt expuși la astfel de condiții.
Decesele în rândul nou-născuților sunt determinate în mare parte de nașterile premature și complicațiile aferente acestora, care stau la baza a 36% din cazuri, precum și de complicațiile apărute în timpul nașterilor normale, care reprezintă 21% din total. Infecțiile constituie, de asemenea, o cauză semnificativă de deces.
În regiunile Africa subsahariană, malaria continuă să fie o cauză majoră de mortalitate infantilă, reprezentând 17% din totalul deceselor înregistrate după prima lună de viață, cu țări precum Ciad, Republica Democrată Congo, Niger și Nigeria fiind puternic afectate de această maladie endemică.
În fiecare an, lumea înregistrează un număr alarmant de decese în rândul copiilor sub cinci ani, aproape 5 milioane. Cauzele principale ale acestor decese sunt multiple, însă malnutriția reprezintă o cauză indirectă semnificativă. Pentru a combate această problemă, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) subliniază importanța abordării acestei chestiuni.
„Malnutriția este o cauză indirectă majoră”
, potrivit OMS.
În plus, cercetarea a scos în evidență faptul că malnutriția acută severă a dus la decesul a peste 100.000 de copii cu vârsta sub cinci ani, însă a atras atenția că lipsa hranei ar putea fi considerată și o cauză indirectă a numeroase alte decese, având în vedere că malnutriția are efecte debilitante asupra sistemului imunitar al copiilor, făcându-i mai susceptibili la infecții.
În același timp, un număr de 2,1 milioane de tineri cu vârste între 5 și 24 de ani au decedat în anul 2024, cele mai frecvente cauze de deces fiind bolile infecțioase și accidentele, în special în rândul celor mai mici din această grupă de vârstă.
Potrivit cercetării, odată cu înaintarea în vârstă, factorii de risc suferă transformări, sinuciderea fiind principalul motiv de deces în rândul adolescentelor cu vârste între 15 și 19 ani, pe când accidentele rutiere reprezintă cauza principală de deces în rândul adolescenților de sex masculin.
Este imperativ ca investițiile în sănătatea infantilă să fie majorate pentru a preveni milioane de decese care, în mare parte, sunt evitabile. Printre soluții se numără implementarea unor măsuri eficiente, dar puțin costisitoare, precum programele de vaccinare, combaterea malnutriției și asigurarea unei îngrijiri specializate la momentul nașterii.
COMENTARII / 0