60-70% din AVC-uri au cauze controlabile legate de stilul de viaţă

România înregistrează un număr alarmant de decese din cauza accidentului vascular cerebral, care constituie a doua cauză de mortalitate, imediat după bolile cardiace. Statisticile demonstrează...

România înregistrează un număr alarmant de decese din cauza accidentului vascular cerebral, care constituie a doua cauză de mortalitate, imediat după bolile cardiace. Statisticile demonstrează că zilnic, un număr de 150 de persoane sunt afectate de AVC, majoritatea fiind accidente vasculare de tip ischemic. În mod regretabil, aproximativ 15% din totalul acestor cazuri afectează persoane cu vârsta sub 50 de ani, iar în ultimii ani, s-a observat o creștere a incidenței în rândul acestui grup de vârstă.

Neurologul Roxana Vintilă de la Hyperclinica MedLife Favorit evidențiază faptul că factorii care contribuie la producerea unui AVC sunt, în mare măsură, susceptibili de control, deoarece sunt legați de modul nostru de viață, care poate fi ajustat atunci când înțelegem că aceasta este singura cale pentru a menține starea de sănătate.
Putem preveni astfel majoritatea acestor evenimente prin schimbări în stilul de viață, potrivit Roxanei Vintilă.

În doar câteva minute, viața unei persoane poate fi drastic transformată de un eveniment medical de urgență, și anume AVC-ul. Acesta reprezintă o situație critică care impune intervenție medicală imediată.

Citește șiCe fac oamenii a-și proteja sănătatea iarna: 7 obiceiuri cheie

O situație medicală critică deosebit de gravă este reprezentată de accidentul vascular cerebral, care implică diminuarea sau întreruperea fluxului de sânge către o anumită zonă a creierului, provocând astfel o leziune sau suferință cerebrală.
Această afcțiune apare atunci când fluxul de sânge către creier este întrerupt sau redus, ducând la o leziune cerebrală .

Accidentele vasculare cerebrale sunt rezultatul a două mecanisme distincte. Primul mecanism implică ruperea peretelui unui vas de sânge, ceea ce duce la scurgerea sângelui în ţesuturile adiacente, fenomen cunoscut sub numele de AVC hemoragice. Al doilea mecanism se datorează blocării unei artere, ceea ce provoacă AVC ischemice, atât cele constituite, cât şi cele tranzitorii.

AVC-urile tranzitorii implică o scurtă perioadă de întrerupere a fluxului sanguin cerebral. În urma acestui fenomen, nu apar leziuni cerebrale permanente, iar simptomele clinice se remit în cel mult 60 de minute. Cu toate acestea, recunoașterea acestuia este esențială, deoarece poate fi un semnal al apariției unui AVC complet în zilele sau săptămânile care urmează.

Atacul ischemic tranzitoriu este unul dintre indicatorii care previzionează posibilitatea de a suferi un accident vascular cerebral complet

, a declarat Roxana Vintilă. În general, accidentele vasculare cerebrale, indiferent dacă sunt de natură ischemică sau hemoragică, se manifestă clinic în momentul producerii evenimentului.

Consecvențele unui AVC sunt direct legate de cantitatea de țesut cerebral avariată și de deficiențele neurologice rezultate. Accidentele vasculare cerebrale pot varia ca gravitate, de la cazuri ischemice severe cu leziuni cerebrale extinse, la altele de natură hemoragică, cu impact mai redus și posibilitate de recuperare completă. Indiferent de tipul său, un AVC reprezintă o problemă medicală majoră, deoarece poate duce la deces sau la deficiențe neurologice grave, care afectează considerabil calitatea vieții și durata vieții pacientului.

Un anumit număr de simptome precursori pot indica iminența unui accident vascular cerebral . O regulă anume, denumită FAST, s-a dovedit a fi de mare ajutor în saving vieți .

Intervenția promptă, potrivit specialistului în neurologie, reprezintă un factor crucial în asigurarea supraviețuirii pacienților afectați de AVC și reducerea impactului deficitelor neurologice. Ministerul Sănătății și multiple organizații neguvernamentale promovează inițiative de conștientizare a populației pentru identificarea rapidă a simptomelor asociate AVC, în scopul de a sprijini pacienții.

Metoda FAST reprezintă o abordare eficientă pentru recunoașterea simptomelor unui AVC, fiind suficient de simplă pentru a fi utilizată de oricine. Semnele unui AVC pot fi identificate cu ușurință dacă se cunosc indicatorii acestei metode, care include evaluarea Faței, Armelor, Vorbirei și Timpului. Pentru a evalua fața unei persoane, se verifică dacă există asimetrie facială, dacă colțul gurii este coborât pe o parte, sau dacă șanțul nazogenian este șters pe respectiva parte a feței. Pacienții înșiși pot observa aceste semne în oglindă și, dacă acestea sunt însoțite de amorțeala membrelor și slăbiciune, este recomandat să contacteze imediat numărul de urgență 112. În ceea ce privește membrele, pacientul poate simți slăbiciune la nivelul mâinii sau piciorului pe o parte a corpului sau pe ambele. Există situații în care pot apărea afectări pe ambele părți ale corpului, în special în cazul teritoriului posterior, însă acestea sunt situații particulare. Pe lângă asimetria facială și slăbiciunea musculară la nivelul membrelor, pot apărea și alte simptome, cum ar fi tulburări de vedere, tulburări de echilibru, amețeală, vertij, stări confuzionale și pierderea cunoștinței.

Dr. Roxana Vintilă a accentuat că accidentele vasculare hemoragice se manifestă adesea prin dureri de cap intense.
La fel de îngrijorător este faptul că un AVC poate afecta grav capacitățile de vorbire ale pacientului, care întâmpină dificultăți în articularea cuvintelor sau în înțelegerea mesajelor transmise.

Îndată ce aceste simptome devin evidente, pacientul trebuie să fie transportat de urgență la un spital, respectiv la o unitate specializată în primiri urgențe vasculare, deoarece timpul este esențial în această situație

.
Cu cât intervenția medicală pentru restabilirea fluxului sanguin în zona afectată are loc mai prompt, cu atât cresc șansele de recuperare ale pacientului și scade riscul producerii unor leziuni cerebrale vasculare ireversibile.

Decizia momentelor inițiale care urmează unui AVC este crucială pentru șansele de supraviețuire și procesul de recuperare a pacientului.

În procesul de tratare a AVC-ului, determinarea cu exactitate maximă a momentului apariţiei simptomelor este extrem de importantă. Această perioadă critică de timp terapeutic permite iniţierea protocolului de tratament pentru AVC, inclusiv terapia trombolitică pentru dizolvarea cheagului de sânge sau, în anumite situaţii selecţionate, tratamentul endovascular prin trombectomie, adică extragerea cheagului de sânge.

Privarea de oxigen și nutrienți are loc în creier atunci când se produce un AVC, iar timpul care trece fără restabilirea circulației sanguine este crucial, deoarece leziunile devin mai extinse și șansele de recuperare sunt din ce în ce mai mici.

AVC-ul se poate solda cu deficite neurologice importante- paralizii, tulburări de echilibru şi coordonare, afectare cognitivă, tulburări de vedere şi în multe cazuri, decesul pacientului

, a explicat medicul neurolog.

Un anumit mod de viață este asociat cu o probabilitate crescută de a suferi un accident vascular cerebral. Factorii de mediu și obiceiurile zilnice au un impact semnificativ asupra acestui fenomen. Potrivit unui neurolog,

„60-70% dintre cazuri au la bază cauze controlabile legate de mediul şi stilul de viaţă”

, subliniind importanța adoptării unui stil de viață sănătos pentru prevenirea AVC-urilor.

Prevenirea este posibilă în cazul accidentului vascular cerebral, la fel ca în cazul multor alte afecţiuni, deoarece factorii determinanţi sunt adesea legaţi de un stil de viaţă nesănătos.
În mare parte, aceste boli care stau la baza accidentului vascular cerebral pot fi evitate prin adoptarea unor obiceiuri sănătoase.

Rezultatele cercetărilor indică faptul că 60-70% dintre cazurile de AVC sunt determinate de factori care pot fi controlați. Printre principalele cauze se numără condiții medicale precum hipertensiunea, tulburările lipidice, adică nivelurile crescute de colesterol în sânge, diabetul zaharat și fibrilația atrială. În plus, obiceiurile nocive precum fumatul, lipsa activității fizice și supraponderabilitatea sunt factori de risc care pot fi modificați, permițând pacienților să ia măsuri preventive pentru a evita riscul de a dezvolta un AVC.

Factorii de risc pentru evenimente vasculare pot fi, de asemenea, imposibil de schimbat, printre care vârsta, genul și istoricul familial. În rândul persoanelor cu vârsta sub 55-60 de ani, bărbații prezintă un risc mai crescut de a suferi de astfel de evenimente. Însă, după această limită de vârstă, potrivit statisticilor, femeile devin mai vulnerabile la AVC-uri. Motivul acestei schimbări ar putea fi modificarea profilului hormonal al femeilor după menopauză, ceea ce duce la schimbarea protecției vasculare oferite de estrogen.

Există anumite substanțe și excese care pot duce la producerea unui accident vascular cerebral. Printre acestea se numără drogurile, a căror consumare poate avea consecințe grave asupra sănătății.

Creșterea alarmantă a numărului de cazuri de AVC în rândul tinerilor a înregistrat o creștere de 40% în ultimele decenii. Această tendință îngrijorătoare poate fi atribuită în mare parte unui stil de viață sedentar, unei alimentații bogate în carbohidrați și grăsimi, precum și unor factori precum obezitatea, consumul excesiv de tutun, alcool, energizante și steroizi anabolizanți, droguri, și un stres negestionat în mod eficient.

Proporția de accidente vasculare cerebrale la tineri este de 10-15% din totalul cazurilor, potrivit studiilor.
Stilul de viață reprezintă principalul factor care influențează această situație.
La persoanele tinere, consumul de droguri devine din ce în ce mai obișnuit, chiar și în România.

„Cocaina este drogul cel mai des asociat cu AVC-ul”

, iar riscul este maxim în primele 24 de ore de la consum, putând duce la AVC ischemic prin spasm vascular și hemoragic prin creșterea bruscă a tensiunii.
De asemenea, consumul frecvent de canabis a fost asociat cu o creștere a riscului de AVC de aproximativ 37%, acest drog putând provoca vasospasme temporare care blochează fluxul de sânge către creier.
Nu în ultimul rând, etnobotanicele, acei canabinoizi sintetici, pot cauza vasospasme cerebrale severe, ducând la infarct cerebral chiar și la tineri fără alte probleme de sănătate.

AVC-urile la persoane sub 50 de ani pot fi cauzate și de factori specifici, printre care se numără malformațiile vasculare arteriovenoase, anevrismele și disecțiile vasculare, fie spontane, fie traumatice. De asemenea, anumite malformații cardiace, inclusiv FOP, pot juca un rol. În plus, s-a stabilit că migrena cu aură reprezintă un factor de risc pentru accidente vasculare. Aceste condiții nu sunt, în general, identificate prin examinări de rutină și rămân necunoscute pacienților, potrivit dr. Roxana Vintilă, care a declarat:

Acestea sunt afecţiuni pe care nu le detectăm în general la examinările de rutină şi pacienţii nu le cunosc

.

În ce măsură factorul genetic influențează producerea unui accident vascular cerebral AVC rămâne o întrebare pertinentă. Există o legătură între predispoziția genetică și apariția acestui tip de eveniment medical.

Deși există factori care contribuie la apariția AVC-ului, se consideră că anumite cauze genetice pot juca un rol important, după cum arată studiile din ultimii ani. Aceste cercetări subliniază importanța predispoziției genetice în ceea ce privește riscul de a suferi un AVC de-a lungul vieții.

Accidentele vasculare cerebrale (AVC) pot avea loc în urma unei interacțiuni complexe între factori genetici și de mediu. Există două căi principale prin care genetica influențează riscul de AVC. Pe de o parte, există boli genetice rare, cunoscute sub numele de boli monogenice, care pot duce direct la AVC, însă acestea reprezintă doar 1-5% din cazuri. Exemple ale acestor boli includ Cadasil, care afectează vasele mici de sânge, și boala Fabry, o tulburare metabolică care provoacă acumularea de grăsimi în pereții vaselor. Pe de altă parte, există o predispoziție moștenită către factorii de risc, cum ar fi hipertensiunea și diabetul, care au o puternică componentă ereditară. De asemenea, trombofiliile genetice și mutațiile care determină hipercoagulabilitatea sângelui pot crește riscul de formare a cheagurilor de sânge și, implicit, de AVC. În plus, structura vaselor poate fi influențată genetic, unele persoane moștenind pereți arteriali mai fragili, care pot favoriza formarea de anevrism. Un alt factor important este hipercolesterolemia familială, care contribuie semnificativ la riscul de AVC.

Prevenirea accidentelor vasculare cerebrale (AVC) este posibilă prin adoptarea unor măsuri eficiente. Schimbările în stilul de viață și controlul factorilor de risc sunt esențiale pentru reducerea riscului, potrivit recomandărilor medicale.

O serie de afecţiuni pot fi evitate prin intermediul testului genetic MedLife Longevity 100+ care identifică predispoziţiile pentru un număr de 75 de boli frecvente.
Rezultatul acestui test oferă posibilitatea medicului genetician să ofere explicaţii pacientului cu privire la modificările stilului de viaţă necesare pentru a preveni dezvoltarea acestor afecţiuni de-a lungul vieţii.

AVC-urile sunt, în mare măsură, prevenabile, în special atunci când sunt cauzate de afecțiuni care pot fi gestionate prin modificarea stilului de viață sau prin intervenții terapeutice.
În situațiile în care există antecedente familiale de hipertensiune arterială sau diabet, este crucial să fim mai precauți în ceea ce privește obiceiurile noastre zilnice.

”Mergem la medic pentru a ne evalua periodic starea de sănătate, luăm tratament, evităm consumul de sare, de grăsimi, facem activitate fizică zilnic.”

Mai mult, gestionarea stresului și găsirea unor strategii echilibrate pentru a face față situațiilor stresante sunt de asemenea esențiale.
Luând în considerare toate aceste aspecte, se poate realiza o prevenire eficientă.
În cazul hipercolesterolemiei familiale, de pildă, există un tratament specializat care include anticorpi monoclonali sau terapia prin interferență ARN.
Potrivit medicului neurolog, 30-40% dintre cazurile de AVC pot fi atribuite unei predispoziții genetice.

Un efort amplu de conștientizare și educație a fost lansat de MedLife, cea mai extinsă rețea de servicii medicale private din România, cu scopul de a promova prevenția și adoptarea unui mod de viață sănătos pe termen lung.

MedLife adoptă o abordare prudentă și responsabilă în ceea ce privește sănătatea, concentrându-se pe necesitățile individuale ale pacienților. Evaluările medicale complexe, realizate de echipe multidisciplinare formate din medici experimentați și susținute de tehnologii avansate, stau la baza deciziilor terapeutice. Prin intermediul soluțiilor inovative de diagnosticare și tratament, precum și prin expertiza în genomică, MedLife oferă posibilitatea identificării precoce a riscurilor asociate bolilor frecvente sau determinate de stilul de viață, cu scopul de a sprijini oamenii în a-și menține sănătatea.

Scopul este transparent: acțiunea preventivă activă și intervenția promptă, anterior ca dificultățile medicale să perturbe stabilitatea și standardul de viață. Sănătatea reprezintă mai mult decât inexistența unei boli. Ea se traduce prin vitalitate, capacitate de mișcare și stabilitate la orice vârstă. MedLife alocă continuu resurse pentru soluții care promovează o stare de sănătate sustenabilă și sprijină o viață împlinită, nu numai în prezent, ci pe durate lungi.

Pentru detalii suplimentare privind serviciile oferite, www.medlife.ro reprezintă o sursă utilă de informații.

COMENTARII / 0