Analiza oficială cea mai cuprinzătoare până în prezent evidențiază 68 spitale ce operează în clădiri construite înainte de anul 1900.
În anumite situații, discutăm despre edificii cu vârsta de peste 200 de ani, care continuă să servească ca centre medicale.
Informațiile sunt prezentate într-o evaluare a Curții de Conturi referitoare la structura spitalelor, realizată pe baza stării din 2014-2021.
Citește șiFoamea crește în frig: alimentele esențiale pentru a nu îngrășa
Clădiri cu vârstă de cel puțin 127 de ani
Curtea a examinat 310 unități sanitare din rețeaua publică și a constatat că majoritatea opera în clădiri ridicate între 1900 și 1970, în timp ce 68 spitale își desfășoară activitatea în imobile construite înainte de 1900.
În anul 2026, aceasta indică faptul că clădirile au o vârstă de cel puțin 127 de ani.
Alte clădiri au fost, în perioada intervenției, actualizate, înlocuite sau scoase din rețeaua medicală.
Unități medicale care operează în edificii ridicate cu peste un secol în urmă.
Informațiile accesibile provenind din documentele Ministerului Sănătății, ale autorităților locale și ale spitalelor fac posibilă recunoașterea unor cazuri concrete.
Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Spiridon” din Iași se numără printre cele mai vechi instituții medicale, iar ansamblul său arhitectural cuprinde clădiri din 1756-1758.
În Galați, Spitalul Clinic Obstetrică-Ginecologie „Buna Vestire” operează sub un aranjament pavilionar, iar clădirile istorice sunt construite în 1895.
În Suceava, o porțiune a ceea ce se numește Spitalul Vechi se întinde pe perioada finală a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, fiind ridicată între 1891 și 1903. În aceste structuri continuă să opereze secții medicale, printre care și cele dedicate bolilor infecțioase.
În Ploiești, clădirea care constituie astăzi Spital Municipal a fost edificată în 1895 și continuă să funcționeze ca spațiu medical.
În Vâlcea, clădirea denumită „Spitalul Vechi” a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea și rămâne încă integrată în rețeaua Spitalului Județean de Urgență.
În Craiova, există facilități medicale cu valoare istorică. O dintre aceste clădiri, aparținând Spitalului Clinic Municipal Filantropia, datează din secolul al XIX-lea, fiind catalogată ca monument istoric și având 165 de ani, și continuă să fie folosită în activități medicale.
Bucureștiul găzduiește, de asemenea, instituții medicale amplasate în clădiri cu valoare istorică.
Capitala găzduiește numeroase exemple de infrastructură medicală veche.
Spitalul Clinic Colțea deține clădirea sa actuală, o construcție istorică, care a fost deschisă în anul 1888.
Spitalul Filantropia găzduiește Pavilionul Central, construit în perioada 1881-1883.
Locația actuală a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” a fost ridicată în perioada 1885-1886.
În Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, structura paviliană existentă a fost realizată în a doua parte a secolului al XIX-lea, între anii 1883 și 1889.
Numărătoarea simplă a „spitalelor vechi” poate
În consecință, este important să menționăm că o unitate medicală poate fi alcătuită din mai multe corpuri edificiate în epoci distincte, unele dintre ele fiind extrem de vechi, iar altele fiind ridicate în perioade mult mai recente.
În cadrul spitalelor din Ministerul Sănătății, 10 dintre centrele medicale posedau clădiri cu 100 de ani de existență.
Curtea de Conturi a realizat o examinare a celor 58 spitale aflate sub controlul direct al Ministerului Sănătății și a constatat că peste jumătate dintre clădirile respective au peste 60 de ani.
Mai mult, 10 unități sanitare administraau clădiri cu o vechime ce depășește 100 de ani.
Printre exemplele indicate în documentele Curții de Conturi se află Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu”, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” și Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice „N.C. Paulescu”.
În Iași, panorama devine și mai impresionantă: Curtea de Conturi evidențiază clădirile istorice ale Spitalului „Sfântul Spiridon”, datând între 1756 și 1758, precum și o clădire din secolul al XIX-lea a Institutului Regional de Oncologie.
Infecțiile nosocomiale și vârsta clădirii
Vechimea unei clădiri nu garantizează automat existența unui număr crescut de infecții asociate asistenței medicale în spitalul respectiv.
În informațiile deținute, nu există o statistică națională care să demonstreze o relație directă de tipul „spital mai vechi = mai multe infecții.
În ciuda altor aspecte, problema principală rămâne infrastructura: într-un spital ridicat cu 100 sau 150 de ani în urmă, separarea spațiilor, traseele pacienților și ale personalului, sistemul de ventilație, instalațiile sanitare și capacitatea de a amenaja zone moderne de izolare se dovedește dificil de ajustat la standardele contemporane.
PNRR a alocat fonduri pentru infrastructura anti-infecții.
Problema infrastructurii a fost integrată și în investițiile finanțate prin PNRR.
Ministerul Sănătății a implementat inițiative pentru diminuarea riscului de infecții legate de asistența medicală, prin modernizarea infrastructurii, a laboratoarelor de microbiologie și a echipamentelor concepute pentru prevenirea și controlul infecțiilor.
Prin componenta dedicată infrastructurii spitalicești, s-au stabilit noi investiții în spitale, care vor cuprinde spații de izolare și facilități conforme cerințelor moderne de prevenire și control al infecțiilor.
Apropo de asta, în ghidul oficial românesc privind controlul infecției TB, Ministerul Sănătății spune explicit că transmiterea nosocomială a tuberculozei trebuie prevenită în toate unitățile care oferă îngrijiri medicale și că riscul trebuie evaluat pentru fiecare unitate și fiecare departament.
În plus, documentul diferențiază spațiile spitalicești pe baza riscului de expunere la aerosoli care conțin M. tuberculosis și subliniază că acest risc este influențat și de măsurile de control deja implementate.
România se confruntă cu mai multe probleme.
Informațiile oficiale accesibile indică, în consecință, două aspecte esențiale.
Conform analizei realizate de Curții de Conturi, 68 de spitale erau în funcțiune în clădiri înființate înainte de 1900, pe baza datelor din perioada 2014-2021.
În același timp, România nu are la dispoziție în prezent un inventariere națională actualizată care să permită identificarea exactă a anului 2026 a tuturor spitalelor ce operează în clădiri peste 100 de ani
Această situație reprezintă, probabil, una dintre cele mai importante probleme: pentru a determina realitatea vulnerabilității infrastructurii medicale, este esențial să cunoaștem nu doar numărul spitalelor și al paturilor, ci și locația clădirilor în care se tratează pacienții, vechimea acestora, capacitatea de adaptare la cerințele moderne și intervențiile necesare pentru a preveni ca spațiul medical să devină un factor de risc.
Iată câteva exemple care pot fi confirmate:
După cum am menționat anterior, Sf. Spiridon Iași administrează clădiri din 1756-1758, iar Institutul Regional de Oncologie Iași deține o clădire construită în secolul al XIX-lea.
În România există instituții medicale cu o vechime ce depășește o sută de ani.
București / județ
Spital / unitate
Anul în care a fost construită clădirea / corpul
În 2026, se evidențiază vechimea.
Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” reprezintă ansamblul istoric.
1756–1758
intervalul de 268–270 de ani
București
Spitalul Clinic Colțea, o clădire cu valoare istorică.
București
Pavilionul Central, parte esențială a Spitalului Filantropia
1881–1883
143–145 ani
București
Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” este amplasat în cadrul complexului pavilionar.
1883–1889
137–143 ani
Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Buna Vestire” – pavilioane
Spitalul Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou”, cunoscut sub denumirea de „Spitalul Vechi”.
Intervalul 1891–1903
123–135 ani
Spitalul Municipal Ploiești – clădirea localizată pe str. Rudului
Spitale cu risc seismic I
Spital / unitate
Localitate
Clădire / corp
Spitalul Clinic Colțea
București
spital clădire
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș”
București
Pavilionul A1
Spitalul Clinic de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială „Prof. Dr. Dan Theodorescu”
București
Structuri clasificate în categoria Rs I
Spitalul Județean de Urgență „Mavromati”
se găsesc numeroase secțiuni și clădiri
Spitalul Municipal Mangalia
edificii clasificate Rs I
clădire de birouri dedicată gestionării administrative.
pavilioanele cu numerele 1–6
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași
Secția Pașcanu
Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Nicolae Oblu”
Clădirile au fost încadrate în categoria Rs I.
Spitalul Orășenesc Panciu
COMENTARII / 0