Se generează un element div prin document.createElement și se atribuie la variabila ad.
ad.id = ‘AdSense’;
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiPanglică umană împotriva cancerului de sân, la Cluj-Napoca | Aproape 300 de oameni sunt așteptați în Piața Unirii
Linia de cod setează proprietatea display a elementului ad la 'block'.
ad.style.position = ‘absolute’;
Variabila ad își schimbă proprietatea style prin atribuirea valorii -1px atributului top.
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3877057″,”url”:”https://www.digi24.ro/facem-romania-bine/75-dintre-bolile-de-inima-pot-fi-prevenite-cardiolog-cei-mai-multi-factori-de-risc-tin-de-stilul-nostru-de-viata-3877057″,”fullCatPath”:”/facem-romania-bine”}
Bolile cardiovasculare sunt, în continuare, principala cauză de mortalitate în România, jumătate dintre decesele înregistrate într-un an având la bază o patologie cardiovasculară. Statisticile sunt îngrijorătoare, cu atât mai mult cu cât specialiştii au observat că există un trend ascendent de mortalitate din această cauză în rândul persoanelor sub 65 de ani. Este şi motivul pentru care Guvernul României a aprobat, la propunerea Ministerului Sănătății, Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025–2030 prin care au fost trasate mai multe măsuri care vizează prevenția, diagnosticul precoce, tratamentul integrat și reabilitarea pacienților. Dr. Nicoleta Tascan, medic cardiolog la Hyperclinica MedLife Unirii subliniază că stă în puterea noastră să schimbăm statisticile, având în vedere că principalii factori de risc cardiovasculari ţin de stilul de viaţă nesănătos şi mult mai puţin de ereditate sau genetică.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428397355-0”); }); Ce investigații de rutină realizăm pentru sănătatea inimii
Conform cercetărilor, peste 75% din bolile de inimă derivă din factori de risc modificabili, ceea ce înseamnă că pacienții pot recupera sau pot menține sub control afecțiunile care generează pericol cardiovascular. Cardiologul Nicoleta Tascan subliniază că anumite semne ar trebui să ne provoace alarmă și să ne determine să apelăm la medic cât mai curând.
Cardiologul a precizat că semnele care merită atenție includ oboseala neobișnuită, scăderea toleranței la efort, dispneea – senzația de lipsă de aer, palpitațiile – bătăi neregulate ale inimii, durerea toracică anterioară (precordială sau retrosternală) în timpul efortului sau stresului, uneori chiar durere în brațul stâng sau în mandibulă, cefaleea sau amețelile, tulburările de vedere și zgomotele anormale în urechi.
În majoritatea cazurilor, a declarat medicul, când aceste condiții persistă și pun în pericol viața pacienților, aceștia ajung la consultație. Ideal ar fi ca fiecare individ să își verifice periodic starea de sănătate prin investigații sugerate de medicul de familie, pentru a evita apariția bolilor.
“În primul rând, anual, ar trebui ca fiecare persoană să îşi facă setul de analize de sânge uzuale care include, pe langa altele: profilul lipidic de bază (colesterol total, trigliceride, LDLc, HDLc) şi glicemia, la care putem să adăugăm CRP hs-proteina C reactivă ultrasensibilă, marker al inflamaţie, dar şi hemoglobina glicozilată, o analiză esenţială pentru depistarea la timp a prediabetului, respectiv diabetului. Ulterior, în funcţie de rezultate, se mai poate completa cu alte determinări specifice.
În absența altor probleme care să motiveze o vizită la cardiolog, la aproximativ 40 de ani se recomandă un control de rutină, în care se discută în detaliu simptomele și semnele, istoricul medical personal și familial, se realizează un examen clinic care cuprinde măsurarea tensiunii arteriale la ambele brațe, auscultația inimii, palparea pulsului, electrocardiograma (ECG) și ecografia cardiacă. După această evaluare, se poate stabili riscul cardiovascular, iar pacienții sănătoși pot reveni la control la intervale mai lungi, de la 3‑5 ani, în absența simptomelor, a precizat dr. Tascan.
În prezenţa factorilor de risc semnificativi, a antecedentelor familiale importante, cum ar fi prezenţa bolii cardiovasculare la vârstă tânăra la rudele de gradul 1, prima evaluare poate avea loc mai devreme şi poate fi urmată de reevaluări mai frecvente, chiar anuale, mai spune medicul.
Începând cu vârsta de 50-60 de ani, se recomandă o examinare cardiologică anuală, indiferent dacă pacientul prezintă sau nu semne caracteristice.
În funcție de semnele clinice, examinarea fizică, interpretarea ECG-ului și/sau a ecocardiografiei, medicul poate sugera și alte teste suplimentare, printre care: holter ECG, monitorizare automată a tensiunii arteriale pe 24 de ore, test ECG/ecocardiografie de efort, ecocardiografie transesofagiană, ecografie Doppler vasculară, CT coronarian (scor de calciu/angio CT coronarian), RMN cardiac, angiografie coronariană/arterială”, a subliniat cardiologul.
Modul de viață, extrem de semnificativ în patologia cardiacă
Aspectul esențial constă în adoptarea unui stil de viață cât mai sănătos de către fiecare individ, în afară de examinările periodice, deoarece majoritatea bolilor cardiovasculare rezultă din obiceiuri dăunătoare menținute pe termen lung.
„Principalii factori de risc cardiovasculari sunt: sedentarismul, fumatul, consumul de alcool în exces, alimentaţia nesănătoasă, obezitatea-în special obezitatea centrală, dislipidemia, rezistenţa la insulină, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, stresul şi anxietatea, ereditatea, la care se adaugă vârsta şi sexul masculin. Dintre aceştia doar vârsta, sexul şi ereditatea nu sunt modificabili, ceilalţi pot fi modificaţi prin optimizarea stilului de viaţă sau prin tratament specific.
Există, totodată, ceea ce numim “noi factori de risc cardiovascular” iar aceştia sunt markeri care pot fi cuantificaţi în laborator. Printre ei se numără: homocisteina-care, peste un anumit nivel, se asociază cu risc crescut de ateroscleroză prematură şi tromboembolism, lipoproteina A – asociată cu risc crescut de ateroscleroza prematură, infarct miocardic, accident vascular cerebal, dar şi factorii proinflamatori – cum ar fi proteina C reactivă înalt sensibilă care măsoară inflamaţia cronică de la nivelul vaselor de sânge şi se corelează cu riscul de evenimente acute cum sunt infarctul de miocard şi accidentul vascular cerebral sau boala vasculară periferică”, a explicat medicul.
În anumite situații, boli cardiovasculare se manifestă în contextul altor boli care afectează și alte organe sau sisteme.
„Inima se poate îmbolnăvi din multe cauze. Există boli cardiace dobândite şi boli cardiace moştenite-ereditare sau congenitale. Bolile cardiace dobândite pot fi boli primare care afectează direct inima şi sunt strâns corelate cu prezenţa factorilor de risc cardiovascular, despre care am menţionat anterior, sau boli secundare- care apar ca o consecinţă a altor boli sau terapii. Printre cel mai des întâlnite afecţiuni care conduc la îmbolnăvirea inimii se află hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, boala renală cronică, bolile endocrine – hipotiroidism, hipertiroidism, sindromul Cushing, feocromocitomul, acromegalia, hiperparatiroidismul primar. De asemenea, sunt de menţionat bolile oncologice şi mai ales terapiile oncologice, bolile hematologice – anemia de diverse cauze, policitemiile, limfoamele, leucemiile, trombofiliile, bolile reumatismale – poliartrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic, sclerodermia şi spondilita anchilozantă. Deloc de neglijat sunt depresia şi tulburările de anxietate, dar şi dependenţa de droguri cum ar fi cocaina, amfetamine, ecstasy, marijuana şi haşiş”, a mai menţionat medicul cardiolog.
Prevenția contemporană a afecțiunilor cardiovasculare
Medicina modernă înseamnă prevenţie şi riscul cardiovascular poate fi estimat prin mai multe metode de screening, de la cele mai simple, cum sunt diagramele SCORE, până la cele mai complexe, cum este testul genetic Longevity 100+ dezvoltat de MedLife care arată, printre altele, predispoziţia pacienţilor de a face în timp o boală cardiovasculară.
SCORE (Systemic Coronary Risk Estimation) reprezintă principalul instrument pe care îl folos
Testul Longevity 100+ detectează, printre altele, predispoziția la boli cardiovasculare și la factorii de risc asociat, oferind astfel o evaluare mai precisă a riscurilor individuale și facilitând elaborarea de programe personalizate de monitorizare și prevenție, ceea ce beneficiază semnificativ pacienții. Descoperirea unui substrat genetic pentru afecțiunile cardiovasculare poate conduce la un
Testarea genetică are ca principal scop
Un stil de viață sănătos încă de la începuturile copilăriei.
medicul afirmă că ar fi ideal ca măsurile preventive legate de un stil de viață sănătos să fie introduse încă din copilărie și să se transforme într-un obicei de lungă durată. În rândul copiilor, cei cu obezitate morbidă și activitate fizică redusă reprezintă principalii potențiali portatori ai bolilor cardiovasculare, atât în perioada adultă, cât și mai devreme.
“Cele mai multe boli cardiovasculare pot fi prevenite prin intensificarea intervenţiilor care ţin de sănătate publică la nivel de societate, dar mai ales de eforturile fiecăruia de adoptare a unui stil de viaţă sănătos, conştient, care presupune în principal activitate fizică regulată, nutriţie adecvată, fără fumat, fără consum excesiv de alcool, gestionarea corectă a stresului şi, nu în ultimul rând, controale medicale periodice pentru evaluarea riscului, urmate de optimizarea stilului de viaţă şi tratamentului factorilor de risc, acolo unde este cazul”, a conchis dr. Nicoleta Tascan.
.custom-div { background-color: rgb(247, 246, 246); border-top: 2px solid rgb(204, 204, 204); border-bottom: 2px solid rgb(204, 204, 204); display: block; font-size: 11px; font-style: italic; font-weight: 400; margin: 10px 0; padding: 25px; unicode-bidi: isolate; }
Articolul acesta beneficiază de sprijinul rețelei MedLife, cea mai extinsă structură de servicii medicale private din România, și se înscrie în cadrul unei inițiative vaste de informare și educație, axată pe prevenție și pe adoptarea unui stil de viață sănătos pe termen lung.
MedLife tratează sănătatea cu grijă și responsabilitate, pornind de la nevoile concrete ale fiecărui pacient. Deciziile clinice se bazează pe evaluări detaliate, susținute de echipe multidisciplinare de medici competenți și de tehnologii de ultimă oră. Prin metode moderne de diagnostic și intervenție și, recent, prin expertiza în genomică și capacitatea de a detecta în prealabil riscurile pentru afecțiuni frecvente sau legate de stilul de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să se ocupe mai bine de sănătatea lor.
Scopul este bine definit: prevenirea proactivă și acțiunea rapidă, înainte ca afecțiunile de sănătate să compromită echilibrul și bunăstarea. Deoarece sănătatea presupune mai mult decât lipsa bolilor, ea se reflectă prin energie, mobilitate și stabilitate, indiferent de vârstă. MedLife alocă resurse în mod continuu către soluții ce susțin o stare de sănătate pe termen lung și facilitează o viață trăită bine, nu doar în prezent, ci și în viitor.
Mai multe detalii despre serviciile oferite pot fi accesate pe www.medlife.ro.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0