Alergia la ambrozie: începe tratamentul înainte de înflorire

Statisticile indică faptul că peste 2,5 milioane de cetățeni români prezintă alergii la ambrozie. Această plantă produce flori în luna iulie, însă polenul său devine periculos pentru persoanele alergice în lunile august, septembrie și octombrie, în perioada de polenizare. Datorită creșterii numărului de cazuri, autoritățile au adoptat un act normativ care prevede distrugerea ambroziei și sancțiuni

Ambrozia generează o cantitate imensă de polen

Alergia la ambrozie reprezintă o afecțiune a sistemului respirator, cauzată de polenul plantei Ambrosia artemisiifolia, o buruiană cu răspândire extinsă, care se găsește pe terenuri neîngrijite, pe marginea drumurilor, în spații virane sau în șantiere.

Citește șiPanglică umană împotriva cancerului de sân, la Cluj-Napoca | Aproape 300 de oameni sunt așteptați în Piața Unirii

„Din cauza răspândirii sale şi a faptului că nu sunt luate măsuri de distrugere eficiente, ambrozia creează probleme pacienţilor alergici, care resimt intens sezonul de polenizare al acestei plante. Un alt motiv important este faptul că polenul de ambrozie este extrem de alergenic, deoarece particulele sunt foarte mici și pot pătrunde ușor în căile respiratorii, iar o singură plantă produce o cantitate foarte mare de polen care poate fi transportat de vânt pe distanțe de kilometri. Sezonul tipic de polenizare al plantei este august-septembrie, cu vârf la sfârșit de august și început de septembrie, dar la unii pacienți simptomele pot începe mai devreme și pot persista până toamna târziu, în octombrie, în funcție de temperatură și de cantitatea de polen din aer”, a explicat dr. Felicia Bănărescu. 

Unele alimente pot agrava alergia la ambrozie.

La persoanele care suferă de alergie la ambrozie, simptomele predominante corespund rinitei alergice sezoniere, însă, dacă nu se aplică un tratament adecvat, acestea pot evolua către astm. Printre manifestările frecvente se numără strănutul repetat, congestia nazală, secreții nazale apoase, mâncărimea nazală, ochii roșii, lacrimarea, mâncărimea oculară și senzația de iritație în gât.

„La unii pacienți apar și simptome respiratorii inferioare, cum ar fi tusea seacă, dificultățile de respirație, senzația de apăsare în piept sau respirația șuierătoare. Acestea pot sugera progresia unei rinite către un astm alergic. Un aspect mai puțin cunoscut este că unii pacienți cu alergie la ambrozie pot prezenta și sindrom de alergie orală, numit și sindrom polen-aliment. Acesta apare prin reacții încrucișate între alergenii din polenul de ambrozie și anumite proteine din alimente vegetale, mai ales dacă sunt consumate în stare crudă. Alimentele cel mai frecvent implicate pot fi pepenele galben, pepenele roșu, banana, castravetele, dovlecelul, uneori semințele de floarea-soarelui sau ceaiurile/plantele din familia Asteraceae, cum este mușețelul. 

Pacienții descriu mâncărime sau furnicături la nivelul buzelor, limbii, cerului gurii sau gâtului, uneori ușoară umflare a buzelor sau senzație de iritație după consumul acestor alimente. De obicei, manifestările sunt locale și apar rapid, în câteva minute, dar este important ca pacientul să fie evaluat alergologic, mai ales dacă apar simptome mai intense, dificultăți de respirație, urticarie generalizată sau reacții după cantități mici de aliment”, a subliniat medicul alergolog. 

Un teren cu predispoziție atopică amplifică probabilitatea de a dezvolta alergie la ambrozie.

În același timp, dr. Felicia Bănărescu a subliniat că există persoane cu un risc crescut de a dezvolta alergie la ambrozie, în special cei care au deja alte afecțiuni alergice, precum rinita alergică la alți alergeni.

Pacienții care prezintă deja alergii la acarieni, mucegaiuri sau epitelii de animale, astm alergic, dermatită atopică sau conjunctivită alergică au un riscul crescut. În plus, un istoricul familial de alergii poate amplifica această probabilitate, deoarece predispoziția alergică conține și un factor genetic.

Totuși, alergia la ambrozie poate apărea și la persoane care nu se știau alergice anterior. Sensibilizarea se poate produce în timp, prin expuneri repetate la polen, mai ales în zonele în care ambrozia este foarte răspândită și concentrația de polen din aer este mare. De aceea, un adult care nu a avut alergii în copilărie poate începe, la un moment dat, să prezinte simptome sezoniere de rinită, conjunctivită sau chiar manifestări de astm în lunile august-septembrie. Important este ca aceste simptome să nu fie confundate cu o răceală repetitivă și să fie evaluate alergologic”, a adăugat medicul.

Determinarea alergiei la ambrozie

Atunci când se prezintă la specialistul în alergii, pacienții suspectează prezența unei reacții alergice, însă confirmarea diagnosticului se realizează cu rigurozitate prin teste cutanate sau analize de sânge.

Diagnosticarea alergiei la ambrozie începe cu examinarea istoricului medical al pacientului. Legătura dintre manifestările simptomatice și perioada anului în care acestea apar este esențială. Dacă reacțiile se repetă în sezonul de polen vară și toamnă, se suspectează ambrozie. În cabinetul medical, confirmarea rapidă se poate face prin teste cutanate de

În unele cazuri, mai ales când pacientul are sensibilizări multiple, putem folosi diagnosticul molecular, care ne arată mai precis dacă sensibilizarea este relevantă clinic, posibile reacții încrucișate între diverși alergeni, inclusiv alimentari și ne ajută să alegem corect tratamentul, cum ar fi imunoterapia alergen-specifică. De asemenea, atunci când pacientul prezintă tuse, respirație șuierătoare sau lipsă de aer, este utilă evaluarea funcției pulmonare, prin spirometrie, pentru a identifica un astm asociat sau o posibilă exacerbare a acestuia”, a precizat dr. Bănărescu.

Suplimentele nu pot înlocui terapia alergologică

În legătură cu gestionarea alergiei la ambrozie, medicul subliniază că suplimentele nutritive pe care unii pacienți le utilizează pot fi de ajutor, însă nu pot înlocui tratamentul medicamentos.

O dietă echilibrată, un somn de calitate și renunțarea la fumat contribuie la întărirea sistemului imunitar în ansamblu, însă suplimentele nu pot înlocui terapia alergologică specifică. Se acordă tot mai multă atenție influenței microbiomului intestinal asupra afecțiunilor alergice. Probioticele pot acționa în mod adjuvant, sprijinind echilibrul florei intestinale și modelând răspunsul imun, dar nu constituie un tratament de bază pentru alergia la ambrozie. Acestea nu înlocuiesc antihistaminicele, tratamentul nazal local, terapia pentru astm sau imunoterapia cu alergen.

Pot fi benefice în anumite circumstanțe, însă selecția trebuie adaptată fiecărui caz, deoarece rezultatul variază în funcție de specie probiotică, doză și perioadă de administrare. În plus, vitamina D și C pot aduce avantaje, dar numai în cazul unui deficit sau a unei indicații medicale.

Suplimentele și probioticele pot completa, dar nu trebuie să înlocuiască tratamentul

În ce circumstanțe se recomandă imunoterapia cu alergen

Intervenția pentru alergia la ambrozie variază și se adaptează în funcție de intensitatea simptomelor.

„Pentru formele ușoare ghidurile internaționale recomandă utilizarea antihistaminicelor orale și tratament local nazal. În formele moderate sau severe, corticosteroizii intranazali, singuri sau în asociere cu antihistaminice intranazale sunt foarte eficienți pentru nas înfundat, strănut și rinoree, iar pentru simptomele oculare se pot folosi picături antialergice. În prezența simptomelor de astm, pacientul trebuie evaluat și tratat corespunzător. Foarte important este că tratamentul trebuie început la timp, ideal chiar înainte de vârful sezonului, mai ales la pacienții care știu că în fiecare an prezintă o agravare a simptomelor”, a menţionat alergologul. 

Persoanele afectate care prezintă o severitate de la moderată la severă și cele care nu mai răspund la terapia standard pot beneficia de imunoterapie cu alergen, în scopul de a împiedica conversia rinitei în astm.

Imunoterapia bazată pe alergen reprezintă singurul tratament cauzal capabil să schimbe evoluția naturală a bolii și să scadă probabilitatea de a trece de la rinită alergică la astm. Această terapie poate fi administrată sublingual sau injectabil, în funcție de tipul de produs și de recomandarea medicului alergolog.

E bine de ştiut că efectul nu apare peste noapte. De obicei, tratamentul se face pe termen lung, în jur de 3 ani, iar beneficiile includ reducerea simptomelor, reducerea utilizării de medicamente simptomatice și scăderea riscului de progresie a rinitei către astm alergic”, a explicat dr. Felicia Bănărescu.

În ce mod poate evolua alergia la ambrozie într-o complicație

Vântul, zilele călduroase și uscate, poluarea și expunerea la aer liber în perioadele cu niveluri ridicate de polen pot agrava simptomele, spune medicul.

„Polenul poate fi adus în casă pe haine, păr sau încălțăminte. Recomandările practice sunt: aerisirea dimineața devreme sau după ploaie, duș și schimbarea hainelor după expunere, evitarea uscării hainelor afară în sezon, folosirea ochelarilor de soare și, dacă este posibil, monitorizarea nivelului de polen. Totodată, un aspect important este controlul plantei în mediu. Ambrozia trebuie identificată și îndepărtată înainte de perioada de înflorire, pentru că odată ce eliberează polen, impactul asupra pacienților alergici este mult mai mare”, a subliniat medicul. 

În cazul în care se constată o inflamație nazală prelungită, contactul cu alți alergeni sau prezența unei rinite alergice legate de acarieni, mucegaiuri sau alergeni de animale, simptomele pot continua chiar și după terminarea sezonului polinic, subliniază alergologul. În astfel de circumstanțe, însă, pacientul trebuie supus unei reevaluări pentru a se exclude eventualele cauze sau alergii suplimentare.

„Alergia la ambrozie nu trebuie ignorată. Diagnosticată corect și tratată la timp, poate fi ținută foarte bine sub control, în caz contrar, însă, alergia se poate complica prin afectare bronșică, adică apariția sau agravarea astmului alergic. Alte complicații pot fi legate de scăderea calității somnului, oboseală, scăderea capacității de concentrare, sinuzite repetate sau agravarea conjunctivitei alergice. La copii, simptomele netratate pot afecta somnul, atenția și activitatea zilnică. De aceea, alergia la ambrozie nu trebuie privită ca o simplă răceală de sezon, deoarece necesită un tratament specific”, a conchis dr. Felicia Bănărescu. 

***Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.

În cadrul MedLife, sănătatea este tratată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile concrete ale fiecărui pacient. Deciziile clinice se fundamentă pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici competenți și de tehnologii de ultimă generație. Prin intermediul unor soluții moderne de diagnostic și tratament, și recent prin expertiza în genomică care permite identificarea precoce a riscurilor pentru bolile comune sau legate de stilul de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să acorde o atenție sporită sănătății lor.

Scopul este bine definit: prevenirea activă și intervenția promptă, înainte ca disfuncțiile de sănătate să compromită echilibrul și calitatea existenței. Pentru că bunăstarea înseamnă mai mult decât lipsa bolii. Ea presupune energie, mobilitate și stabilitate, indiferent de vârstă. MedLife alocă resurse în mod constant către soluții ce susțin o stare de sănătate durabilă și favorizează o viață trăită bine, nu doar în prezent, ci și pe termen lung.

Pentru detalii suplimentare despre serviciile oferite, accesați www.medlife.ro.

Publicație susținută de MedLife