Alergii de vară: medicii dezvăluie simptome ce se confundă cu răceala

var ad = document.createElement(‘div’);

ad.id = ‘AdSense’;

ad.className = ‘AdSense’;

Citește șiBoala care provoacă peste jumătate din decesele din România

ad.style.display = ‘block’;

ad.style.position = ‘absolute’;

Setează proprietatea top a elementului ad la ‘-1px’.

Linia de cod ad.style.height = ‘1px’; setează înălțimea elementului ad la 1px.

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3863151″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/cele-mai-frecvente-alergii-de-vara-medicii-explica-simptomele-care-pot-fi-confundate-cu-o-raceala-si-ce-le-declanseaza-3863151″,”fullCatPath”:”/stiri/actualitate/sanatate”}

Pentru mulți oameni, vara înseamnă vacanțe și timp petrecut în aer liber. Pentru cei care suferă de alergii, însă, sezonul cald poate aduce strănut persistent, ochi iritați, dificultăți de respirație și alte simptome care sunt adesea confundate cu o răceală. Medicul alergolog Dr. Petruțescu Brîndușa a explicat, pentru Digi24.ro, care sunt cele mai frecvente alergii de vară, ce factori le declanșează și cum pot fi recunoscute.

Deși sunt foarte răspândite, aceste afecțiuni sunt adesea confundate cu o răceală obișnuită sau sunt tratate superficial, ceea ce poate întârzia stabilirea diagnosticului și inițierea tratamentului adecvat.

Ce înseamnă alergiile?

Alergiile reprezintă reacții exagerate ale sistemului imunitar la substanțe care, în mod normal, sunt inofensive pentru organism. Aceste substanțe, numite alergeni, sunt percepute în mod eronat ca un pericol, iar organismul declanșează un răspuns imun a cărui intensitate diferă de la o persoană la alta.

Cele alergii cele mai frecvente din sezonul cald.

„În sezonul estival, numărul reacțiilor alergice crește semnificativ, pe fondul concentrațiilor ridicate de polen, al temperaturilor crescute și al umidității. Printre cele mai frecvente se numără:

Alergia la polenul din graminee

Una dintre cele mai frecvente alergii sezoniere este provocată de polenul gramineelor, respectiv al ierburilor și cerealelor. Aceste plante eliberează cantități mari de polen, în special între lunile mai și iulie, iar particulele sunt transportate de vânt pe distanțe mari. Printre speciile implicate se numără iarba de gazon, păiușul, golomățul și timoftica.

Polenul buruienilor declanșează alergii

Reacțiile alergice în faza a doua a verii și la începutul sezonului de toamnă sunt, în principal, provocate de polenul provenit din buruieni. Planta cea mai frecvent asociată este ambrozia, o specie invazivă ce generează cantități foarte mari de polen și poate declanșa reacții chiar și la concentrații scăzute în aer.

Alergia la mucegaiuri

Condițiile de temperatură ridicată și de umiditate crescută stimulează proliferarea mucegaiurilor atât în mediul exterior, cât și în interiorul locuințelor. Sporii eliberați în aer pot provoca reacții alergice, în special la persoanele sensibile. Mucile se dezvoltă frecvent pe vegetația în descompunere, în grădini, precum și în spații cu ventilație slabă, cum ar fi băile sau pivnițele.

Reacția alergică la mușcăturile de insecte

În sezonul cald, riscul de reacții la înțepături de albine, viespi, bondari sau furnici se amplifică. Majoritatea reacțiilor sunt locale, însă în cazuri severe pot evolua către anafialaxie, o urgență medicală.

Sindromul de alergie orală

Persoanele alergice la polen pot dezvolta reacții și după consumul unor fructe sau legume crude. Afecțiunea, cunoscută drept sindrom de alergie orală, este determinată de asemănarea dintre proteinele din polen și cele din anumite alimente.”, a explicat Dr. Petruțescu Brîndușa

În ce mod apar alergiile de vară?

Reacțiile variază în funcție de alergenul implicat și de sensibilitatea individuală a pacientului, însă există anumite simptome tipice.

strănutul repetat și secrețiile nazale apoase, congestia nazală și mâncărimea la nivelul nasului reprezintă cele mai frecvente manifestări. De asemenea, pot fi observate simptome oculare: înroșirea ochilor, lăcrimarea excesivă și senzația de mâncărime. Unele persoane dezvoltă tuse iritativă, respirație șuierătoare și dificultăți de respirație, iar aceste probleme se agravează în special la cei cu astm. În anumite situații, apar erupții cutanate, urticarie sau reacții locale după înțepături de insecte.

Diferențele în prezentarea simptomelor la adulți și la copii.

În rândul adulților, rinita și conjunctivita alergică sunt cele mai frecvente. Simptomele se manifestă, de obicei, în anumite perioade sezoniere și se agravează după contactul cu polenul, în timpul plimbărilor, activităților de grădinărit sau a sportului în aer liber. La persoanele cu astm alergic, pot apărea episoade de tuse, senzație de constricție toracică și dificultăți respiratorii.

La copii, semnele sunt uneori mai greu de observat. Pe lângă strănut și secrețiile nazale, pot apărea frecarea repetată a nasului, respirația pe gură, sforăitul, tulburările de somn, iritabilitatea, dificultățile de concentrare și oboseala. Netratate, aceste manifestări pot afecta calitatea somnului și rezultatele școlare.”, a mai explicat specialistul

În ce fel poți distinge o alergie de sezon de o răceală?

cele două afecțiuni prezintă semne similare, însă există diferențe semnificative. Alergiile apar subită, imediat după contactul cu alergenii. Strănutul se produce în salve, secrețiile nazale rămân transparente și apoase, iar senzația de mâncărime în nas, ochi sau pe cerul gurii constituie un semn distinctiv. Febra lipsește, iar simptomele pot persista săptămâni sau chiar luni, reapărând în aceeași perioadă a anului.

În schimb, răceala are un debut treptat, durează, în general, între șapte și zece zile, iar secrețiile nazale devin adesea dense și colorate. Mâncărimea apare rar, însă poate exista febră.”, adăugat medicul alergolog

Ce acțiuni eficiente putem adopta pentru a diminua expunerea la alergene

Chiar dacă eliminarea totală a alergenilor rămâne o provocare, există diverse strategii care pot diminua în mod semnificativ severitatea reacțiilor alergice, în funcție de natura expunerii.

• monitorizarea zilnică a concentrațiilor de polen;
• limitarea activităților în aer liber în perioadele cu nivel ridicat de polen;
• menținerea geamurilor închise în zilele cu concentrații crescute;
• utilizarea aerului condiționat cu filtre curate;
• duș și schimbarea hainelor imediat după întoarcerea în locuință;
• evitarea uscării hainelor în spații exterioare.

În legătură cu alergia la mucegaiuri:

• aerisirea regulată și corespunzătoare a locuinței;
• reducerea umidității excesive din interior;
• îndepărtarea zonelor afectate de mucegai;
• utilizarea dezumidificatoarelor atunci când este necesar.

În cazul alergiilor la înțepături de insecte:

• evitarea parfumurilor puternice în spații deschise;
• purtarea hainelor care acoperă cât mai mult din suprafața pielii;
• evitarea consumului de alimente și băuturi dulci în aer liber, în apropierea insectelor;
• utilizarea plaselor de protecție.”, a mai precizat sursa Digi24.ro

În ce situații trebuie să solicitați un consult alergologic.

Evaluarea de specialitate se recomandă când simptomele durează mai mult de câteva săptămâni, revin anual sau nu se ameliorează cu tratamentele uzuale. Este de asemenea necesar un consult în situații de dificultăți respiratorii, de suspiciune a unei reacții alergice cauzate de înțepături de insecte sau când afectează somnul, activitatea profesională sau performanțele școlare. Medicul alergolog poate determina alergenii implicați prin teste cutanate sau analize de sânge și poate elabora un plan terapeutic personalizat pentru fiecare pacient.

Care sunt opțiunile de tratament disponibile

selecția tratamentului se bazează pe tipul alergiei și pe severitatea simptomelor. Printre metodele recomandate se numără antihistaminice orale, spray-uri nazale cu corticosteroizi, antihistaminice nazale, picături oftalmice antialergice, terapii pentru controlul astmului alergic și autoinjector cu adrenalină pentru cei cu risc de anafilaxie.

În unele cazuri de alergii respiratorii, specialistul poate recomanda imunoterapia specifică alergenului, cunoscută și sub denumirea de vaccinare antialergică. Acesta este singurul tratament capabil să schimbe evoluția bolii, diminuând sensibilitatea organismului la alergenul responsabil.

„Este singura metodă care poate modifica evoluția bolii, reducând sensibilitatea organismului la alergenul responsabil.”

a declarat Dr. Petruțescu Brîndușa, medic alergolog.

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });