Alergii la adulți: „Confuzie în sistemul imunitar” dezvăluit

De multe ori considerăm alergiile ca fiind cauzate de o „mână ghinionistă”, dobândite în copilărie sau chiar înainte de naștere. Totuși, alergologa Kelly Colas, conform...

De multe ori considerăm alergiile ca fiind cauzate de o „mână ghinionistă”, dobândite în copilărie sau chiar înainte de naștere. Totuși, alergologa Kelly Colas, conform BBC, afirmă că

„orice persoană, în orice moment al vieții sale, poate dezvolta o nouă alergie”

.

Citește șiAdio, bilete de trimitere pe hârtie. Schimbare majoră pentru pacienții din România de la 1 ianuarie 2027. Ce se întâmplă cu concediile medicale

Alergiile pot apărea în orice etapă a existenței, uneori chiar la maturitatea adultă, târzie. Aceste afecțiuni se manifestă, apar, aparent, fără avertisment. Totuși, pe măsură ce cercetătorii descoperă noi informații, aceștia recunosc o serie de moduri neobișnuite și surprinzătoare prin care putem „dezvolta” alergii noi, de la mușcăturile de căpușe până la schimbările hormonale.

articolul se prelungeste mai jos

„Comutatorul de pornire”, numit Covid

Unii indivizi nașterea le conferă o predispoziție genetică spre alergii. Totuși,

„nu totul ține de genetică”

, afirmă Ruchi Gupta, directorul Centrului pentru Cercetarea Alergiilor Alimentare și a Astmului de la Universitatea Northwestern, Illinois, SUA. De obicei,

„ceva anume declanșează acest proces”

.

Printre factorii care pot declanșa reacții imune, Covid-19 se numără ca un adevărat „switch” capabil să lase urme în sistemul de apărare, manifestându‑se prin apariția unor alergii noi.

În 2026, un studiu a arătat că infecția cu Covid-19 este legată de un risc mult mai mare de a dezvolta rinită alergică, cunoscută și sub denumirea de „febra fânului”, și de astm.

În timpul unei infecții cu Covid-19, Sistemul imunitar poate

„scăpa de sub control”

.

Infecția a crescut riscul, iar vaccinarea l-a redus

Philip Curman, co-autor al studiului și dermatolog la Institutul Karolinska din Suedia, precizează că, în cazul unei infecții cu Covid-19, sistemul imunitar poate pierde controlul, generând o inflamație intensă, inclusiv un tip de inflamație asociat cu bolile alergice.

Potrivit unor studii premergătoare, atât VSR, cât și rinovirusul, virusul responsabil pentru răceala, prezintă consecințe asemănătoare, cel puțin la copii. În unele cazuri, apariția alergiilor ca rezultat al acestor infecții poate fi descrisă de Gupta ca un

„efect colateral”

, un exemplu fiziologic de a fi

„la locul nepotrivit, în momentul nepotrivit”

.

„Dacă organismul tău întâlnește un anumit tip de aliment sau un alergen din mediu, exact atunci când sistemul tău imunitar este deja copleșit [de lupta cu un virus]”, spune ea, „sistemul tău imunitar reacționează cam așa: «Ok, ce mai e și asta acum? Hai să scăpăm de tot».”

Îndoială în sistemul imunitar

În mod ironic, terapiile prescrise pentru anumite afecțiuni uzuale pot genera, la rândul lor, consecințe neprevăzute asemănătoare. De exemplu, administrarea antibioticelor a fost legată de un risc crescut de dezvoltare a alergiilor.

Studiind factorii care pot provoca reacții alergice, Gupta susține că acest fenomen ar putea fi justificat prin faptul că antibioticele alterează echilibrul fin al microbiomului intestinal, vastul ansamblu de bacterii care ocupă tractul gastrointestinal uman.

Cercetătorii încă au multe de descoperit despre microbiomul intestinal, însă acesta pare să influențeze numeroase aspecte ale sănătății, inclusiv modul în care funcționează sistemul imunitar. Perturbarea acestor microorganisme, afirmă Gupta, poate genera

„confuzie în sistemul imunitar”

, determinând ca substanțe care ar trebui să fie inofensive să fie considerate amenințări ce trebuie neutralizate.

Sarcina constituie o altă tulburare semnificativă a sistemului imunitar, care poate genera efecte <

Potrivit lui Colas, în jur de o treime dintre femeile care suferă de alergii de mediu preexistente observă o intensificare a simptomelor odată cu sarcina. În plus, există un fenomen denumit „rinită de sarcină”, care se manifestă la persoanele însărcinate fără antecedente alergice și prezintă toate semnele tipice, inclusiv strănut, congestie nazală și secreții nazale.

Rinita de sarcină probabil nu este o alergie adevărată, ci mai degrabă o afecțiune temporară, ce produce simptome asemănătoare alergiei, spune Colas. (Un element cheie de diferențiere? Simptomele dispar de obicei după naștere, în loc să persiste la nesfârșit.) Motivul pentru care apare este „foarte prost înțeles”, spune Colas, dar pare a fi legat de fluctuațiile hormonale. Hormonii reproducători feminini, estrogenul și progesteronul, sunt, la urma urmei, bine cunoscuți pentru interacțiunea lor cu sistemul imunitar.

Cercetările sugerează, de asemenea, că femeile pot experimenta noi alergii, după instalarea menopauzei, o altă perioadă de schimbări hormonale majore. „Acești hormoni pot provoca aproape orice”, spune Colas.

Alergii se ascund în iarbă

Mușcătura căpușei lone star—o aranhid originar din America de Nord, însă în curs de extindere către teritorii noi ale globului, pe măsură ce temperatura crește—poate reprezenta un alt factor neașteptat de provocare a alergiilor, determinând, în mod specific, reacții la carnea roșie.

După o cină copioasă, cu cotlet de miel și vin franțuzesc, în timpul unei călătorii la Londra, din 2007, Thomas Platts-Mills s-a întors la hotel, pentru o noapte de somn odihnitor. Dar apoi, spune el, „m-am trezit la 2:30 dimineața. Până la ora 3:00, eram acoperit de urticarie.”

Profesorul Platts-Mills, catedră de medicine și microbiologie la Universitatea din Virginia din Statele Unite, se distinge prin competența de a descifra această succesiune neobișnuită de evenimente. În timpul călătoriei sale, laboratorul său se ocupa intens de dezvăluirea unei enigme medicale.

Echipa a încercat să descopere motivul pentru care un grup de pacienți din SUA au început să manifeste alergii la carnea roșie, în ciuda anilor întregi de dietă omnivoră fără probleme.

Până atunci, Platts-Mills avea deja o ipoteză: aceste alergii bizare păreau să apară în urma mușcăturilor de căpușă. Propriul său caz a ajutat la confirmarea acestei teorii. Platts-Mills fusese acoperit de larve de căpușe și mușcat de acestea, în urma unei drumeții, cu câteva luni în urmă. Analizele de sânge ulterioare arătaseră niveluri ridicate de anticorpi asociați alergiilor. Iar acum, cina sa cu miel îl făcuse să facă erupție de urticarie.

Întâmpinarea nefericită a lui Platts-Mills a facilitat echipei sale să stabilească ceea ce se numește în prezent sindromul alfa-gal.

Căpușele pot purta în salivă o moleculă de zahăr numită alfa-gal, produsă în mod natural de majoritatea mamiferelor, inclusiv de cele pe care le consumăm. Oamenii, însă, „au pierdut această capacitate acum aproximativ 10 milioane de ani”, explică Platts-Mills.

Asta înseamnă că, atunci când o persoană este expusă la alfa-gal printr-o mușcătură de căpușă, sistemul ei imunitar poate percepe acest lucru ca pe o amenințare și poate reacționa în consecință. „Tot ce nu e primat este dușmanul tău”, spune Platts-Mills. Când acea persoană întâlnește din nou alfa-gal, poate în timp ce savurează un hamburger suculent, ar putea dezvolta simptome alergice, inclusiv urticarie, umflături și disconfort gastrointestinal.

În Statele Unite, numărul cazurilor de sindrom alfa-gal crește constant, pe măsură ce căpușele „lone star” își extind zona de acoperire, depășind habitatul inițial din sud‑estul american. În intervalul 2017‑2022, peste 90.000 de persoane au fost diagnosticate, conform datelor oficiale guvernamentale.

Este posibil să găsim un remediu pentru alergiile care apar brusc?

rinita de sarcină de obicei se estompează odată cu nașterea copilului, însă mulți dintre persoanele care experimentează alergii cu apariție bruscă nu se bucură de aceeași situație. Această reacție poate fi declanșată de o infecție, de o mușcătură de căpușă sau, aparent, din senin, iar noua alergie poate rămâne permanentă.

Indiferent dacă ai alergie la polen, arahide, praf sau câini, același factor de bază explică aceste reacții. Reacțiile alergice se declanșează când corpul răspunde la o substanță care ar trebui să fie inofensivă, tratând-o ca pe un atacant periculos, și generează anticorpi, proteine imunitare. Când sistemul imunitar devine activ, apar simptome precum secreții nazale, ochi iritați, sau în situații severe, anafialaxie, care poate fi letală.

„Sistemul tău imunitar a recunoscut [o substanță] drept ceva rău și a creat anticorpi pentru acea substanță”, explică Gupta. „Acum, de fiecare dată când organismul tău intră în contact cu ea, pornește la atac.”

Atunci când alergiile se dezvoltă în etapele ulterioare ale vieții și există o cauză probabilă, cum ar fi inflamația asociată cu o boală sau schimbările microbiomului intestinal induse de un tratament cu antibiotice, există dovezi care sugerează că aceste afectări ar putea fi evitate sau, cel puțin în parte, reîntoarsă. Gupta propune ca persoanele care urmează un regim de antibiotice să includă în alimentație probiotice, prebiotice, iaurt și produse fermentate, toate acestea putând contribui la menținerea sănătății și diversității microbiomului intestinal.

Reducerea inflamației, astfel încât să nu devină complet necontrolabilă în timpul unei infecții virale, ar putea, în mod rezonabil, preveni apariția unor efecte secundare, cum ar fi alergiile, afirmă Curman.

„Am putea influența dezvoltarea acestor afecțiuni secundare, precum astmul, printr-un tratament timpuriu?”

se întreabă el. Este o problemă deschisă, însă merită explorată în continuare, adaugă el.

Medicamentele care modulează sistemul imunitar, în general, sunt promițătoare, atât pentru persoanele nou-diagnosticate cu alergii, cât și pentru cei care se confruntă cu ele de mult timp. Xolair, un medicament folosit de decenii pentru tratarea astmului și care s-a dovedit, mai recent, eficient și în controlarea reacțiilor alergice alimentare, funcționează prin vizarea sistemului imunitar, blocându-i capacitatea de a declanșa un răspuns excesiv de agresiv, care ar putea deveni periculos sau chiar fatal.

cercetătorii investighează și alte metode de a reeduca sistemul imunitar pentru a elimina alergiile. Aceste metode experimentale includ vaccinuri care ar putea învăța organismul să reacționeze la alergeni într-un mod mai controlat, asemănător modului în care vaccinurile pregătesc corpul să lupte cu virușii fără a produce o reacție exagerată, precum și un tratament administrat în o singură doză, menit să ofere organismului anticorpi direct capabili să neutralizeze alergenii.

Deocamdată, nu există o metodă infailibilă de a inversa o alergie nou apărută, spune Gupta. Dar viitorul arată promițător. „Studiez alergiile alimentare de 20 de ani”, spune ea, „și e pur și simplu o perioadă extrem de interesantă, în care văd atât de mult progres.”

COMENTARII / 0