Alimente ultra-procesate și ecrane: cum provoacă boli cronice la copii

Schimbările în stilul de viață au transformat problemele digestive la copii, care odinioară erau cauzate în principal de igiena precară și infecțiile sezoniere. În prezent,...

Schimbările în stilul de viață au transformat problemele digestive la copii, care odinioară erau cauzate în principal de igiena precară și infecțiile sezoniere. În prezent, cabinetele de pediatrie sunt inundate de pacienți tineri care suferă de gastrite, reflux și intoleranțe alimentare. Dr. Cerasela Antoniu, medic specialist în pediatrie la Hyperclinica MedLife Unirii, discută despre mecanismele care stau la baza durerilor abdominale la copii, riscurile asociate cu

„dietele la modă”

și semnele subtile pe care părinții adesea le trec cu vederea.

Citește șiGargara și impostura nu curăță aerul poluat din București!

O radiografie a unei întregi generații dezvăluie cifre alarmante privind consumul de alimente ultra-procesate și utilizarea ecranelor.

Transformările aduse de stilul de viață contemporan au repercusiuni directe asupra sănătății digestive a copiilor, potrivit observațiilor din cabinete și cercetărilor internaționale. La nivel european, consumul de alimente rapide și ultra-procesate a înregistrat o creștere alarmantă în rândul tinerilor. Un studiu recent publicat în The Lancet Child & Adolescent Health relevă că alimentele ultra-procesate reprezintă între 40% și 68% din aportul caloric zilnic al copiilor și adolescenților din Europa, caracterizându-se printr-un conținut ridicat de zahăr, sare și grăsimi saturate, dar fiind deficitare în fibre alimentare.

Un fenomen global reprezintă distragerea atenției în timpul meselor prin utilizarea de dispozitive electronice portabile.
Rezultatele unui studiu recent, publicat în revista Appetite, au arătat că atunci când copiii mănâncă în fața unui ecran, cantitatea de alimente ingerate crește cu până la 30%.
Motivul este acela că creierul nu mai este capabil să perceapă corect semnalele de sațietate și gustul alimentelor, ceea ce duce la favorizarea tulburărilor de tranzit prin reducerea timpului dedicat procesului de masticație.

Un caz medical ilustrează consecințele unui diagnostic incorect și drumul dificil către vindecare.
Un copil a suportat ani de suferință din cauza unui diagnostic greșit, până când a reușit să găsească tratamentul adecvat.

Nu știam că starea mea se datorează unui anumit factor

demonstrează importanța unui diagnostic corect.

Statisticile nefaste dr. Cerasela Antoniu leagă adesea de perioade lungi de suferință pentru familiile care nu reușesc să găsească soluții la afecțiunile de sănătate ale copiilor lor. Însemnările din cariera fiecărui pediatru sunt marcate de cazuri care i-au lăsat o urmă de durere, iar dr. Cerasela Antoniu relatează un caz deosebit de trist:

„Un preșcolar care s-a prezentat în mod repetat cu dureri abdominale recurente și cu un tranzit intestinal mai accelerat, episoade interpretate inițial de către mamă ca fiind simple indigestii legate de alimentație. În funcție de simptomele asociate, ba febră, ba vărsături, copilul fusese diagnosticat ba cu enterocolită și tratat simptomatic, ba suspectat de o intoleranță la lactoază, deși testul genetic era negativ. În toată această perioadă, am observat o stagnare staturo-ponderală vizibilă și o anemie trenantă care nu ceda în ciuda tratamentului medicamentos.”

Un caz medical a dus la o serie de investigații suplimentare.
Urmare a analizei detaliate, s-a hotărât extinderea cercetărilor.

„Am decis să aprofundez studiile paraclinice, incluzând serologia pentru boala celiacă și am descoperit, cu surprindere, că toți anticorpii erau pozitivi.”

Din cauza vârstei fragede, s-a amânat biopsia de mucoasă intestinală și s-a început imediat o dietă fără gluten.
Urmările au fost remarcabile: starea generală s-a îmbunătățit considerabil, copilul a devenit mult mai vioi, durerile abdominale au încetat, tranzitul intestinal s-a normalizat și, practic, întrega viață a familiei a fost transformată, după cum relatează medicul.

Proceselor digestive la copii li se dă o lovitură din partea alimentelor rapide și a timpului petrecut în fața ecranelor.

„Mă doare burtica!”

sunt cuvintele care ar putea deveni o problemă pentru sănătate odată cu creșterea consumului de alimente ultra-procesate și a expunerii prelungite la ecrane în timpul mesei.

Tulburările digestive suferă o transformare semnificativă în fiecare zi.
În trecut, afecțiunile digestive erau dominate de gastroenteritele cauzate de viruși, bacterii sau paraziți, însă astăzi situația este complet diferită.
Medicii sunt acum confruntați cu o creștere rapidă a tulburărilor funcționale gastrointestinale, care sunt direct legate de alimentație.

Refluxul gastroesofagian a devenit mai frecvent la sugari, fiind declanșat sau agravat de reacții adverse la proteinele din laptele de vacă, atât din formulele standard, cât și din dieta mamei care alăptează. Odată cu înaintarea în vârstă a copilului, intoleranțele alimentare datorate lipsei de enzime sau unei sensibilități crescute la gluten și aditivi încep să se manifeste.

„Alimentația de tip fast-food influențează direct sistemul digestiv al unui copil în dezvoltare prin conținutul ridicat de zahăr, sare, grăsimi și lipsa fibrelor. Apare o suprasolicitare a ficatului și a pancreasului, ceea ce duce în timp, prin consum regulat, la apariția unor tulburări metabolice cum ar fi obezitatea, diabetul zaharat, afectarea renală sau cea cardio-vasculară, cu apariția precoce a hipertensiunii arteriale. De asemenea, sunt alterate procesele de fermentație din intestin, apărând disbioza intestinală și fenomenele de inflamație subclinică”

, avertizează dr. Cerasela Antoniu.

Consumul de alimente rapide are un impact direct asupra sistemului digestiv al copiilor în creștere, datorită cantităților mari de zahăr, sare și grăsimi, precum și lipsei de fibre. Acest lucru duce la o suprasolicitare a ficatului și a pancreasului, ceea ce, în timp, prin consum regulat, poate provoca tulburări metabolice, cum ar fi obezitatea, diabetul zaharat, afectarea rinichilor sau a sistemului cardiovascular, cu hipertensiune arterială precoce.
Dr. Cerasela Antoniu declara:

„Alimentația de tip fast-food influențează direct sistemul digestiv al unui copil în dezvoltare prin conținutul ridicat de zahăr, sare, grăsimi și lipsa fibrelor. Apare o suprasolicitare a ficatului și a pancreasului, ceea ce duce în timp, prin consum regulat, la apariția unor tulburări metabolice cum ar fi obezitatea, diabetul zaharat, afectarea renală sau cea cardio-vasculară, cu apariția precoce a hipertensiunii arteriale. De asemenea, sunt alterate procesele de fermentație din intestin, apărând disbioza intestinală și fenomenele de inflamație subclinică”

Obiceiul de a consuma alimente în grabă sau în timp ce sunt expuși la ecrane are un impact distructiv asupra organismului.

„Copiii înghit o cantitate mult mai mare de aer din cauza reducerii timpului de masticație, ceea ce provoacă balonare și disconfort abdominal. Lipsa atenției la ceea ce mănâncă îi face să nu perceapă nici gustul alimentelor și nici cantitatea consumată”

, afirmă pediatrul.

O întrebare esențială rămâne: Care sunt semnele distinctive ale unei simple indigestii în comparație cu o boală cronică?
Această distincție este crucială pentru a înțelege impactul alimentelor ultra-procesate și al ecranelor asupra sănătății copiilor.

„Mă doare burtica!”

sunt cuvinte care pot indica fie o problemă temporară, fie începutul unei afecțiuni pe termen lung.

Dr. Cerasela Antoniu a creat un ghid util pentru părinți, care sunt adesea îngrijorați atunci când copilul lor se plânge de dureri abdominale. Acest ghid are scopul de a ajuta la stabilirea unui diagnostic corect, atunci când copilul spune „Mă doare burtica!” și părinții sunt în căutarea unor soluții.

Atunci cand copilul relateaza despre durerile de burtă cauzate probabil de alimentație sau de alte cauze necunoscute, Dr. Cerasela Antoniu a pregătit un ghid de diagnosticare rapida și corecta.

Simptomele durerilor abdominale funcționale, determinate de factori emoționali sau stres, prezintă următoarele caracteristici: localizarea lor se află, de obicei, în jurul buricului, apar în timpul zilei și nu interferează cu somnul copilului, nu sunt însoțite de pierdere în greutate și sunt adesea declanșate de stresori psihologici, școlari sau dietetici.

În cazul semnalelor de alarmă acute, dacă durerile sunt însoțite de febră înaltă și persistentă, vărsături, refuz al alimentației, scaune cu mucus și/sau sânge, precum și modificări ale stării generale, este obligatoriu un consult medical de urgență.

  • Durerile abdominale funcționale (fond emoțional sau stres): Sunt localizate de regulă în zona periombilicală (în jurul buricului), apar pe timpul zilei (nu trezesc copilul din somn), nu sunt însoțite de scădere în greutate și apar de obicei în contextul unor stresori psiho-emoționali, școlari sau dietetici.

  • Semnalele de alarmă cronice: Dacă durerile sunt intermitente sau recurente, însă sunt însoțite de scădere în greutate sau stagnare staturală, duri articulare (artralgii), erupții pe piele (rash cutanat) sau oboseală, este necesară o evaluare complexă pentru boli inflamatorii cronice precum Boala Celiacă, Boala Crohn sau Colita ulcerativă.

  • Semnalele de alarmă acute: Dacă durerile sunt însoțite de febră înaltă, persistentă, vărsături, refuzul alimentației, scaune cu mucus și/sau sânge și modificarea stării generale, este obligatoriu un consult medical de urgență.

Un studiu de amploare, publicat în World Journal of Gastroenterology, relevă că diagnosticarea întârziată a bolilor inflamatorii intestinale la copii are drept consecință complicații grave în ceea ce privește dezvoltarea fizică și pubertatea.
Aceste repercusiuni sunt cauzate de malnutriția rezultată în urma inflamației cronice a mucoasei intestinale.
În special, copiii afectați pot suferi de întârziere în dezvoltare liniară și pubertate întârziată.

Dr. Antoniu avertizează că de obicei, părinții tind să neglijeze indicii discrete cum ar fi refluxul gastroesofagian persistent, constipația ușoară sau balonările frecvente. În plus, în timpul adolescenței, acestea trec cu vederea tulburările de somn, iritabilitatea și fluctuațiile bruște de greutate, atribuindu-le în mod eronat unor factori obișuiți.

Pericolele asociate cu automedicația și dietele la întâmplare sunt reale.
Impactul acestor abordări asupra sănătății poate fi semnificativ.
Nu există un avertisment suficient privind riscurile acestor practici.
Acestea pot duce la probleme cronice la copii.

România continuă să ocupe o poziție de lider în ceea ce privește consumul de medicamente fără prescripție medicală, ceea ce are implicații negative asupra sănătății copiilor. Acest fenomen este extrem de îngrijorător, potrivit dr. Antoniu, care subliniază că

„utilizarea antibioticelor la primul simptom al unei boli digestive care implică modificări ale scaunului constituie o problemă medicală gravă”

. O proporție semnificativă a infecțiilor digestive sunt de natură virală, fiind cauzate de Rotavirus, Norovirus și Adenovirus, iar tratamentul cu antibiotice poate duce la dezvoltarea rezistenței, distrugerea florei bacteriene normale și apariția unor disbioze severe. În plus, acest tratament poate declanșa eliberarea unor toxine periculoase, cum ar fi toxina Shiga în cazul infecției cu E. Coli enterohemoragic, care poate duce la sindromul hemolitic uremic. De asemenea, administrarea de laxative sau suplimente fără consult medical poate provoca dezechilibre electrolitice severe, inclusiv pierderi de potasiu, sodiu și magneziu, ceea ce poate crește riscul de aritmii sau malnutriție.

Eliminarea glutenului și a lactozei din alimentația copilului devine o tendință periculoasă atunci când nu se bazează pe analize medicale. Unii părinți adoptă această abordare fără să aibă motive medicale clare, doar pentru că consideră că este o alegere sănătoasă.

Restricțiile alimentare la copii reprezintă o tendință îngrijorătoare. Alimentele fără gluten au de obicei un indice glicemic mai mare, fiind mai sărace în fier și vitaminele B, acid folic și fibre. În schimb, acestea conțin cantități crescute de grăsimi saturate și sare, precum și un număr crescut de calorii. În plus, excluderea glutenului înainte de efectuarea testelor de sânge specifice poate invalidă diagnosticul. Astfel, în absența glutenului, anticorpii devin nedetectabili, iar rezultatele biopsiei mucoasei intestinale se normalizează, mascând astfel boala, după cum afirmă dr. Cerasela Antoniu:

„Moda dietei restrictive la copii este un fenomen îngrijorător. Produsele gluten-free au adesea un indice glicemic mai mare, sunt mai sărace în fier, vitamine din grupul B, acid folic și fibre, având un conținut ridicat de grăsimi saturate, sare și un aport caloric crescut. În plus, dacă excludem glutenul înainte de a face testele de sânge specifice, invalidăm diagnosticul: în absența glutenului, anticorpii se vor negativa, iar biopsia de mucoasă intestinală se va normaliza, mascând boala”

O atenționare similară de mare importanță se aplică și dietei vegane stricte în rândul copiilor, deoarece aceasta îi expune pe micuți la deficiențe nutriționale severe. Consecințele unei astfel de diete pot fi deosebit de grave, după cum afirmă specialista, care avertizează că aceasta „Poate duce la anemie, rahitism, afectarea funcției normale a tiroidei, afectare neurologică, cognitivă și de vedere, precum și la o apărare imunologică deficitară.”

Cheia pentru o stare de sănătate optimală a stomacului poate fi rezumată în câteva principii fundamentale.

Pentru a preveni evoluția unor probleme de sănătate într-o formă cronică, megacolon sau fisuri anale în cazul constipației, ori esofagită de reflux, stricturi și crize de astm în cazul refluxului gastric, părinții sunt obligați să impună reguli riguroase în ceea ce privește modul de viață al întregii familii.

Hrana sănătoasă pentru copii include consumul de fructe și legume proaspete, fie crude, gătite la abur sau coapte, alături de carne slabă precum puiul de crescătorie, vită și porc slab, precum și pește, ideal sălbatic.
Apa și ceaiurile neîndulcite sunt recomandate pentru o bună hidratare, în timp ce sucurile de fructe și băuturile carbogazoase ar trebui să fie evitate în totalitate.

„Dulciuri controlate”

înseamnă doar dulciuri pregătite acasă, cu adaos minim de zahăr și grăsimi, eliminând cu totul obiceiul de a ronțăi între mese.
Orarul meselor și atmosfera de familie sunt de asemenea importante; un mediu familial liniștit și echilibrat în timpul mesei, fără ecrane în fundal, contribuie la o alimentație armonioasă.

  • Hrana curată presupune fructe și legume de sezon, crude, la abur sau coapte, carne slabă și pește sălbatic.
  • Hidratarea corectă se realizează prin apă plată și ceaiuri neîndulcite.
  • Dulciurile controlate sunt făcute în casă, cu cantități minime de zahăr și grăsimi.
  • Rutina și armonia se mențin printr-un orar fix al meselor și un mediu familial echilibrat.
  • Hidratare corectă: Apă plată și ceaiuri neîndulcite. Trebuie evitate complet sucurile de fructe și băuturile carbogazoase.
  • Rutină și armonie: Păstrarea unui orar fix al meselor și crearea unui mediu familial cald, relaxat și echilibrat în momentul în care familia se așază la masă, fără ecrane deschise în fundal.

Durerile abdominale la copii pot fi un simptom care necesită atenție medicală de specialitate. Este esențial să se consulte un medic în situațiile în care aceste dureri sunt frecvente și apar în diverse contexte, inclusiv în timpul activităților zilnice sau în timpul nopții, fiind suficient de puternice încât să îi întrerupă somnul copilului. De asemenea, dacă aceste dureri sunt însoțite de vărsături, modificări ale tranzitului intestinal sau dacă curba de creștere a copilului este afectată, este obligatorie o vizită la medicul specialist. Potrivit dr. Cerasela Antoniu,

„Nu așteptați ca problemele să treacă de la sine odată cu vârsta”

, subliniind astfel importanța intervenției medicale precoce.

O conexiune alarmantă între consumul de alimente ultra-procesate, timpul petrecut în fața ecranelor la masă și apariția unor afecțiuni cronice în rândul copiilor a fost dezvăluită într-un studiu recent publicat în ScienceDirect la adresa https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0195666326001716.

Un conținut de calitate superioară este oferit cititorilor de către MedLife, entitate care a sprijinit realizarea acestui articol.

Un efort de amploare de conștientizare și instruire a fost lansat de MedLife, cea mai extinsă rețea de servicii medicale private din România, cu scopul de a promova prevenția și adoptarea unui mod de viață echilibrat pe durate lungi.

La MedLife, protecția sănătății se realizează cu precauție și seriozitate, luând în considerare necesitățile individuale ale pacienților. Evaluările amănunțite, efectuate de echipe de medici experimentați și susținute de tehnologii avansate, stau la baza deciziilor medicale. Prin intermediul metodelor moderne de diagnosticare și tratament, precum și prin expertiza în genomică, MedLife oferă posibilitatea identificării precoce a riscurilor asociate bolilor frecvente sau determinate de stilul de viață, cu scopul de a sprijini oamenii în protejarea sănătății lor.

Prevenția și intervenția promptă sunt esențiale pentru a evita ca problemele de sănătate să devină debilitante și să afecteze calitatea vieții. Conceptul de sănătate depășește simpla absență a bolii, incluzând energie, mobilitate și echilibru la orice vârstă. În acest sens, MedLife alocă resurse pentru soluții care promovează o stare de sănătate durabilă, facilitând astfel o viață trăită plenar, nu numai în prezent, ci și pe termen lung.

Pentru detalii suplimentare privind serviciile oferite, www.medlife.ro reprezintă o sursă utilă de informații.
Acolo puteți găsi toate datele necesare.

COMENTARII / 0