Laptele crud, nepasteurizat, poate conține bacterii și alți agenți patogeni, chiar dacă provine de la animale aparent sănătoase. Dacă este consumat fără un tratament termic adecvat, poate determina infecții digestive și, în anumite situații, complicații grave. Dr. Ovidiu Calapod, specialist în gastroenterologie și doctor în științe medicale, a detaliat pentru Digi24.ro modul în care se poate produce contaminarea, cine este expus la un risc crescut de îmbolnăvire și ce semne clinice necesită consult medical.
Pasteurizarea a fost implementată ca intervenție de sănătate publică pentru a diminua bolile transmise prin lapte. Scopul său constă în garantarea siguranța microbiologică a produsului, precizează experții.
Motivul pentru care laptele neprocesat poate constitui un pericol pentru sănătate
Citește șiO franțuzoaică a trăit 122 de ani, a mers pe bicicletă până la 100 și a supraviețuit avocatului care trebuia să-i moștenească apartamentul
„Laptele crud este cel care nu a fost supus pasteurizării. Riscul pentru sănătate apare în cazul contaminării cu microorganisme patogene. Acestea pot proveni de la animal, din materiile fecale, de pe uger sau din mediul în care se desfășoară mulsul. Contaminarea se poate produce și în timpul manipulării ori depozitării.
Chiar și laptele obținut de la animale care par să fie sănătoase, provenit din ferme ce respectă reguli stricte de igienă, poate conține astfel de microorganisme. Aplicarea acestor norme reduce riscul, fără a-l elimina complet.
Pasteurizarea reprezintă un factor esențial în asigurarea siguranței laptelui.
Pasteurizarea constituie o fază esențială pentru siguranța alimentară. Această procedură implică încălzirea laptelui la o temperatură specifică, pentru o durată precisă, astfel încât să se elimine microorganismele patogene relevante. În exemplul metodei HTST (High Temperature Short Time), temperatura atinge în jurul valorii de 72°C pentru o perioadă de 15 secunde.
Din punct de vedere nutrițional, nu există dovezi că laptele crud oferă beneficii importante care să compenseze riscul microbiologic. Potrivit FDA (Food and Drug Administration), pasteurizarea nu determină diferențe nutriționale semnificative între laptele pasteurizat și cel nepasteurizat.”, a explicat Dr. Ovidiu Calapod, medic specialist gastroenterologie și doctor în științe medicale
Infecțiile care pot fi transmise prin ingerarea laptelui neprocesat
„Laptele crud poate transmite mai multe infecții alimentare. Printre principalii agenți patogeni se numără Campylobacter, Salmonella, Escherichia coli patogenă, inclusiv tulpinile producătoare de toxină Shiga, Listeria monocytogenes și Brucella. Au fost descrise, de asemenea, infecții cu Cryptosporidium, Yersinia enterocolitica și, în anumite contexte epidemiologice, Mycobacterium bovis.
Manifestările pot varia de la forme digestive ușoare, caracterizate prin diaree, crampe abdominale, greață, febră și vărsături, până la complicații severe. În anumite cazuri, infecțiile cu E. coli pot provoca sindrom hemolitic-uremic și insuficiență renală, iar cele cu Campylobacter pot fi urmate, rareori, de sindrom Guillain-Barré. Listeria monocytogenes prezintă un risc deosebit în timpul sarcinii și pentru persoanele cu sistemul imunitar compromis.
În ce situații trebuie să solicitați un consult medical
Dacă semnele care apar după ingestia de lapte crud devin intense, se agravează sau persistă, este indicată o evaluare medicală. Se impune o atenție deosebită asupra semnelor de deshidratare, a schimbărilor stării generale și a manifestărilor neurologice, cum ar fi amețeala, confuzia, tulburările de echilibru sau slăbiciunea musculară.
Simptomele nu apar întotdeauna imediat după consum. Perioada de incubație variază în funcție de microorganism, astfel că debutul tardiv al manifestărilor nu exclude o posibilă infecție.”, a adăugat specialistul
Cine are o probabilitate crescută de a suferi o boală gravă
Orice individ poate suferi o infecție după ce consumă lapte crud. Îmbolnăvirea gravă este, însă, mai probabilă la copiii mici, la femeile însărcinate, la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și la cei cu sistemul imunitar compromis.
În perioada gestatională, o infecție cu Listeria monocytogenes este deosebit de îngrijorătoare, pentru că poate provoca efecte grave asupra atât a maternei, cât și a fătului. Printre consecințele posibile se numără nașterea prematură, pierderea sarcinii și infecții severe la nou-născut.
În aceste categorii, se recomandă să se evite laptele nepasteurizat și produsele lactate obținute din el, în situații în care există riscul ca acestea să nu fi beneficiat de un tratament termic corespunzător, a precizat sursa Digi24.ro.
Este fierberea laptelui crud suficientă pentru a reduce la zero riscul de infecție?
Încălzirea adecvată a laptelui înainte de ingestie scade semnificativ pericolul cauzat de principalii patogeni care se pot găsi în laptele crud. Organizația Mondială a Sănătății recomandă tratamentul termic al laptelui atunci când nu există opțiunea pasteurizată.
Chiar și după ce a fost fiert, manipularea și depozitarea continuă să implice măsuri de precauție. Unele forme sporulate ale bacteriilor pot rezista la tratamentul termic, iar laptele poate fi contaminat din nou. De aceea, recipientele folosite trebuie să fie curate, iar produsul trebuie răcit și depozitat corespunzător în frigider.
Din perspectiva siguranței alimentare, cea mai simplă opțiune rămâne alegerea laptelui pasteurizat. Dacă este cumpărat crud, acesta nu ar trebui consumat ca atare, ci fiert și păstrat ulterior în condiții corespunzătoare de refrigerare.”, a conchis Dr. Ovidiu Calapod, medic specialist gastroenterologie și doctor în științe medicale
COMENTARII / 0