Analizele de plămâni pe care CNAS nu le decontează, dar îți pot salva viața: „Este o evaluare a dramei care se întâmplă în căile aeriene mici”

Mai mulți pacienți se prezintă la pneumolog cu tuse sau lipsă de aer, însă părăsesc cabinetul în stare calmă după ce testele de spirometrie și...

Mai mulți pacienți se prezintă la pneumolog cu tuse sau lipsă de aer, însă părăsesc cabinetul în stare calmă după ce testele de spirometrie și radiografie se dovedește a fi normale. Prof. dr. Florin Mihălțan subliniază că afecțiunea poate fi deja prezentă în căile respiratorii mici

Circa 2 milioane de cetățeni români se confruntă cu bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC), o boală pulmonară permanentă care ocupă al treilea loc în clasamentul global al cauzelor de deces. 50% dintre pacienți nu sunt conștienți de această afecțiune, iar medicii pierd, în medie, între 6 și 10 ani până la confirmarea diagnosticului.

La evenimentul susținut de Societatea Română de Pneumologie (SRP) în sărbătorirea Zilei Mondiale a BPOC, prof. dr. Florin Mih

Citește șiPacienții români au scos la iveală o fraudă de 5 miliarde de lei în sistemul sanitar. Ce au descoperit în „e-Sănătatea Mea”

Chiar dacă spirometria este considerată testul fundamental pentru examinarea plămânilor, fiind disponibilă gratuit în orice cabinet de pneumologie cu biletul de trimitere de la medicul de familie, aceasta prezintă anumite restricții. În fazele incipiente, un pacient poate manifesta simptome evidente, însă rezultatele spirometriei pot rămâne în limite normale.

În acest cadru se realizează două teste de finețe, complet neinvazive și fără durere, iar împreună cu spirometria, timpul total nu depășește 15 minute.

„Oscilometria este o investigație care se consideră că este superioară spirometriei, pentru că nu presupune niciun efort muscular respirator al pacientului și este o evaluare a dramei care se întâmplă în căile aeriene mici. Întotdeauna plămânul are niște căi mari pe unde intră aerul și niște căi mici ramificate până în periferie. Aceste căi mici au la nivelul lor obstrucție uneori incipientă, atât în BPOC, cât și în astm, care este greu de perceput, greu de semnalat, dar pe care oscilometria o identifică”, a explicat prof. dr. Florin Mihălțan.

Conform prof. dr. Roxana Nemeș, oscilometria poate fi realizată inclusiv la copii, începând cu vârsta de 4 ani.

Al doilea test modern implică măsurarea FeNO — proporția de oxid nitric din aerul expirat, fiind recomandat în special pacienților cu astm sever:

„FeNO este o investigație specifică care identifică acest gaz, NO, în aerul expirat. Ea este mai de finețe pentru astmul bronșic și este unul din markerii care sunt utilizați în evaluarea, în special, a astmului sever. Dacă NO-ul este mare și pacientul are o funcție respiratorie foarte redusă și impact major pe obstrucție, este un argument suplimentar pentru un upgrade terapeutic de la stadiul 5 al bolii la terapii biologice. Ea completează panoplia de investigații pentru alegerea unei terapii biologice, care este ultima noutate în astmul bronșic”, a detaliat prof. dr. Mihălțan, medic primar pneumolog.

Spirometria este plătită integral de CNAS, pe baza unei cereri de trimitere emise de medicul de familie către specialist.

Oscilometria și FeNO nu sunt acoperite de CNAS în prezent. În plus, prof. dr. Florin Mihălțan evidențiază două obstacole în sistem:

„Din păcate, nu sunt foarte multe aparate în România, asta e prima problemă. A doua este că nu sunt nici laboratoarele mari foarte familiarizate cu această investigație, dar după ce a depășit etapa de cercetare, în marile clinici, în special universitare, este o practică curentă”.

O veste favorabilă apare însă în domeniul imagisticii: Ministerul Sănătății și CNAS se pregătesc să introducă în programul de prevenție

În contrast cu problemele de inimă sau stomac, plămânul nu provoacă durere, iar românii nu se obișnuiesc să verifice în mod regulat respirația, subliniază prof. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog.

„Din nefericire, suntem un popor reactiv și ar trebui să fim proactivi. Suntem obișnuiți să ne facem EKG, un test mult mai complicat decât spirometria și mult mai greu de interpretat. Suntem obișnuiți ca, dacă avem o glicemie mai mare, să fugim repede la diabet, dar nu suntem obișnuiți să facem acest banal, gratis test, numit spirometrie, care durează 2-3 minute. Plămânul nu semnalizează, suferă în tăcere. Nu are acei receptori de durere, iar patologiile cresc și se dezvoltă”, a subliniat prof. dr. Cristian Oancea.

În plus, lungile se numără printre organele care suferă îmbătrânirea rapidă: la vârsta de 25-27 de ani apare o scădere naturală a funcției respiratorii. Mulți pacienți atribuie oboseala progresului în vârstă și solicită ajutor medical doar când capacitatea pulmonară este redusă la o treime.

Testul care îți indică maturitatea pulmonară se numește spirometria, pe care experții îl consideră

„electrocardiograma”

a sistemului respirator.

Prof. dr. Florin Mihălțan prezintă primele indicii de pericol care ar trebui să determine fiecare român să solicite un control medical:

„O astfel de acutizare dintr-odată creează un declin al funcției respiratorii pe care îl resimte pacientul spectaculos, spunând că: «înainte puteam să fac eforturi fără să obosesc, în momentul de față obosesc la eforturi minimale». Dintr-un om activ care mergea, pacientul devine de multe ori, fie cu iertare, «mobilă în casă», pentru că nu mai poate să facă nici cel mai mic efort; autoîngrijirile sunt dureroase”, avertizează prof. dr. Florin Mihălțan.

15% din pacienții cu BPOC devin dependenți de concentratoare de oxigen pentru a putea părăsi locuința.

Adică ei nu mai pot să-și părăsească domiciliul fără să aibă oxigen suplimentar. Asta înseamnă dizabilitate, asta înseamnă handicap, asta înseamnă povară socială și povară familială

completează prof. dr. Cristian Oancea.

Pacienții sunt adesea neinformati despre conexiunea directă care există între plămâni și inimă.

„Cam 60% din bolnavii cu BPOC au și boli cardiovasculare. Bolile cardiovasculare, când se adaugă și sunt prezente în investigația și în bilanțul BPOC-ului, sunt generatoare de o mortalitate crescută, mai ales în momentele de acutizări ale emfizemului și bronșitei cronice”

explică prof. dr. Mihălțan.

Mai mult, o răceală obișnuită sau o infecție respiratorie de sezon poate provoca o criză ce lasă urme permanente: alveola pulmonară, spre deosebire de ficat, nu se reînnoiește după ce a suferit deteriorare. Prof.

În momentele de criză, un număr considerabil de pacienți recurg la tratamente de corticoterapie sistemică de tip „cure scurte”, un comportament extrem de periculos, avertizează prof. dr. Cristian Oancea.

„Corticoterapia sistemică este acest prieten fals: dacă te ajută astăzi, nu înseamnă că te ajută și mâine. Astăzi îți este prieten, te scoate din criză, dar mâine îți poate provoca și decesul”.

Astfel, specialiștii subliniază necesitatea vaccinării antigripale, antipneumococice și a celui împotriva virusului sincițial respirator, recomandată în mod deosebit persoanelor cu vârsta peste 70 de ani și celor cu afecțiuni cronice, precum și importanța activității fizice regulate:

Mișcarea este consfințită ca un factor adjuvant important, pentru că întărește musculatura accesorie respiratorie

— afirmă prof. dr. Mihălțan.

În același timp, pacienții primesc o veste optimistă: de la implementarea ghidurilor din 2026, terapia pentru BPOC devine considerabil mai eficace încă de la prima criză, iar în România terapia biologică pentru cazurile severe este disponibilă și plătită integral, 100%.

„Dacă pacienții sunt bine selectați, dacă terapiile sunt introduse nu în faza de decompensare intensă, lucrurile merg în sens pozitiv”

subliniază prof. dr. Mihălțan.

Chiar dacă publicul consideră că doar grupuri specifice sunt afectate, 20% din cazurile de BPOC provin direct din poluare și schimbări climatice. Înregistrările furnizate de pneumologi indică faptul că nivelul de poluare din București rămâne în mod constant peste pragurile stabilite de Organizația Mondială a Sănătății și de Uniunea Europeană.

„Dacă locatarii din marile aglomerații urbane, aglutinate în jurul marilor intersecții, ar ști la ce expuneri sunt supuși, probabil că prețul apartamentelor ar scădea, n-ar mai fi la același nivel, pentru că acolo poluarea este în exces. Legat de deschiderea geamului, e bine să-l deschideți dimineața, pentru că noaptea e mai puțin încărcată cu poluanți. De asemenea, trebuie respectate dimensiunile parcurilor, înmulțite zonele verzi și create liziere verzi în jurul blocurilor și balcoanelor”, recomandă prof. dr. Florin Mihălțan.

Societatea Română de Pneumologie lansează o campanie de screening spirometric gratuit și fără bilet de trimitere, adresată în special persoanelor cu vârsta peste 35-40 de ani.

Conform informațiilor furnizate de Societății Române de Pneumologie, mai mult de un milion de cetățeni români trăiesc cu astm, iar 8,3% dintre adulți au fost diagnosticați cu BPOC. În plus, peste 60% dintre aceștia petrec cel puțin cinci zile în spital anual. Estimările GLOBOCAN pentru anul 2024 indică aproximativ 12.400 de cazuri noi de cancer pulmonar în România, dintr-un total de circa 98.829 de cazuri noi de cancer. Tinerii se confruntă cu riscul de bronhopulmonar, motiv pentru care depistarea precoce devine crucială.

COMENTARII / 0