În perioadei istorice, operațiile, inclusiv cele de amputation, se efectua pe pacienți în stare de veghe.
În 1846, introducerea anesteziei generale a revoluționat complet domeniul medical. Astăzi, se efectuează anual peste 350 de milioane de intervenții chirurgicale cu ajutorul anesteziei generale.
Anestezia generală diminuează legăturile dintre zonele cerebrale.
Citește șiProsop roșu în casă: motivul asistentei de a-l avea
Anestezicele pot fi clasificate în mai multe tipuri, iar anestezia generală generează un efect unic: provoacă o stare de inconștiență în care pacientul nu mai percepe evenimentele din jur. Printre substanțele frecvent utilizate se numără propofolul, considerat unul dintre cele mai răspândite anestezice generale, și gaze precum xenonul, care sunt aplicate mai rar, conform BBC.
Chiar dacă compozițiile chimice ale acestora variază, anestezicele generale manifestă un impact similar: perturbează legăturile dintre neuronii cerebrali. Rezultatele obținute prin imagistica prin rezonanță magnetică indică, la fel, o scădere generală a activității cerebrale în perioada de anestezie.
În ciuda acestui fapt, cercetătorii nu au încă răspuns dacă pierderea conștienței implică întreruperea completă a activității cerebrale sau dacă anumite zone ale creierului sunt decisive în inițierea acestui eveniment.
talamusul reprezintă o regiune adâncă a creierului, acționând ca un crucial nod de interconectare între diferite zone cerebrale. Studiile arată că, la începutul anesteziei generale, activitatea acestui nucleu scade rapid. Această structură joacă, de asemenea, un rol esențial în inițierea și susținerea somnului.
Studiile efectuate pe animale au demonstrat că activarea unor zone specifice ale talamusului poate provoca o reacție de trezire, chiar și în stare de anestezie. Observații similare au fost documentate la pacienți aflați în comă, însă este nevoie de investigații adiționale pentru a clarifica exact contribuția talamusului la pierderea și recuperarea conștienței.
Anestezia generală poate evidenția o „a treia stare” a conștiinței
Nu toți pacienții sub anestezie generală experimentează aceeași stare. Un fenomen rar, denumit conștientizare accidentală, se manifestă atunci când o persoană reamintește ulterior anumite momente din timpul intervenției chirurgicale.
Într-o analiză citată în studiile despre acest fenomen, s-au descoperit pacienți capabili să execute comenzi prin mișcarea mâinii, chiar și în condiții de anestezie și fără a manifesta semne clasice de conștientizare sau durere.
Aceste observații au condus la formularea ipotezei că există o stare intermediară între conștiență și inconștiență. Anestezistul Jaideep Pandit susține că această stare ar putea fi un nivel separat al conștienței, diferențiat atât de starea de veghe, cât și de inconștiența profundă.
Anestezia generală dezvăluie semnale privind unicitatea conștiinței
Cercetătorii analizează și felul în care anestezia modifică „amprenta” activității cerebrale individuale. În stare de veghe, modul în care diferitele regiuni ale creierului comunică între ele prezintă caracteristici atât de specifice încât poate contribui la identificarea unui individ.
Andrea Luppi, neurolog de la Universitatea Cambridge, a coordonat studii care au demonstrat că, în stare de anestezie generală, creierul fiecărei persoane devine mai puțin diferit de cel al celorlalți. Anestezia generală face ca activitatea neuronală a subiectelor să se apropie, de asemenea, de cea observată la alte specii de primate.
Una dintre teorii prezentate susține că anestezia disconectează legăturile dintre regiuni cerebrale care nu se află în contact direct. În perioada de veghe, numeroase zone ale creierului pot colabora într-un mod foarte complex, însă sub efectul anesteziei, aceste conexiuni la distanță se reduc semnificativ.
Aceste constatări confirmă teoria conform căreia conștiința nu se situează într-o singură zonă a creierului, ci se generează prin cooperarea între numeroase rețele neuronale.
anesteziei generale oferă cercetătorilor o oportunitate de a compara direct activitatea cerebrală în stare de veghe cu cea în stare de inconștiență. În contrast cu somnul, anestezia poate fi provocată și întreruptă sub control, făcându‑o un instrument esențial pentru studiul conștiinței.
Specialiștii evaluează aceste reacții în raport cu cele generate de droguri psihedelice, cum ar fi LSD și psilocibina. Atunci când anestezicele scad legăturile între diferite regiuni cerebrale, studiile privind psihedelicile arată, sub anumite condiții, o mărire a numărului de conexiuni funcționale între sectoarele creierului.
Mecanismul prin care anestezia generală „oprește” conștiința rămâne totuși o problemă deschisă. Investigarea acestui fenomen ar putea ajuta nu numai la clarificarea modului în care acționează anestezicele, ci și la demascarea uneia dintre cele mai dificile întrebări din neuroștiință: cum se formează experiența conștientă.
COMENTARII / 0