AVC-ul lovește din ce în ce mai devreme: cum poți preveni 9 din 10 cazuri?

Un număr din ce în ce mai mare de pacienți cu vârste între 40 și 50 de ani suferă de Accident Vascular Cerebral (AVC), evenimente care anterior erau considerate rare la această grupă de vârstă.
În mod surprinzător, nouă din zece cazuri de AVC pot fi evitate, iar strategiile eficiente de prevenire se bazează în mare parte pe modificarea unor obiceiuri zilnice.

În fiecare an, un număr imens de persoane la nivel global sunt afectate de un prim AVC, adică aproximativ 12 milioane de oameni, dintre care șapte milioane își pierd viața, după cum arată datele din Global Stroke Fact Sheet 2025, raport publicat de organizația World Stroke Organization în publicația International Journal of Stroke.

• Probabilitatea de a experimenta un asemenea eveniment pe parcursul vieții a ajuns să fie de 25% după vârsta de 25 de ani.
• Se estimează că 84% din impactul acestei boli poate fi corelat cu 23 de factori susceptibili de modificare.
• Hipertensiunea arterială este factorul cu cea mai mare pondere, fiind cauza a 57% din incapacitățile rezultate în urma AVC-ului.
• La nivel mondial, aproximativ 12 milioane de oameni suferă în fiecare an un prim AVC, iar șapte milioane mor din această cauză, potrivit raportului Global Stroke Fact Sheet 2025, publicat de World Stroke Organization în revista International Journal of Stroke.
• Riscul de a trece printr-un astfel de episod de-a lungul vieții a ajuns la 25% după vârsta de 25 de ani, iar 84% din povara bolii este asociată cu 23 de factori care pot fi modificați.

World Stroke Organization și revista The Lancet Neurology au scos în evidență o tendință alarmantă: creșterea numărului de cazuri de accidente vasculare cerebrale în rândul tinerilor.
O comisie comună a celor două entități a descoperit că incidența AVC-urilor în rândul persoanelor sub 55 de ani este în creștere, atât în țările cu economie dezvoltată, cât și în cele cu venituri mici.
În același timp, la populația vârstnică, numărul de cazuri rămâne constant sau chiar scade.
În ultimele trei decenii, numărul total al persoanelor afectate de AVC a înregistrat o creștere aproape dublă.

Citește șiCercetătorii contestă o ipoteză veche despre creier în noul studiu

Statisticile Eurostat plasează România în rândul statelor membre UE cu rate ridicate de deces cauzat de boli vasculare cerebrale, alături de Bulgaria, Letonia și Lituania, fiind considerabil mai frecvente decât în Franța.

Factorii care contribuie la această tendință sunt destul de familiari și includ obezitatea, ingestia de alimente extrem de procesate, un stil de viață sedentar și somnul insuficient.

Dr. Arvind Chandratheva, medic neurolog la spitalul University College London Hospital din Marea Britanie, avertizează cu privire la un factor mai puțin cunoscut în prevenirea AVC-ului la vârsta mijlocie, și anume consumul de droguri recreaționale.

„În special cocaina apare acum ca un factor de risc insuficient recunoscut”

, afirmă medicul neurolog.
Consumul acestui drog poate duce la creșteri bruște ale tensiunii arteriale, spasm al vaselor de sânge și tulburări de coagulare, mecanisme care pot crește riscul de accident vascular cerebral chiar și la persoane fără istoric cardiovascular cunoscut.

Principalul factor de risc care poate fi influențat pozitiv este hipertensiunea. Controlul acesteia poate juca un rol crucial în prevenire.

Un factor cheie poate fi gestionat cu eficiență maximă, însă el trece adesea neobservat tocmai din cauză că nu dă simptome.
Acest factor este hipertensiunea arterială, care rămâne astfel nedepistată.

Urmărirea tensiunii arteriale devine crucială odată cu înaintarea în vârstă, în special după 40 de ani, când se recomandă efectuarea unor măsurători cel puțin de două ori pe an, cu o frecvență mai mare în cazul unor fluctuații.
Dr. Chandratheva subliniază că valorile optime ale tensiunii sunt sub 120/80, însă pentru persoanele care au suferit deja un AVC, obiectivul este de a menține tensiunea sub 130/80.

Specialistul subliniază că este necesară intervenția atunci când valorile tensiunii arteriale ating sau depășesc 140/90 în cadrul unui consult medical sau rămân constant peste 135/85 în mediul familiar, unde starea de relaxare este mai pronunțată.

„Trebuie luate măsuri dacă tensiunea depășește 140 cu 90 la cabinet sau dacă stă constant peste 135 cu 85 acasă, unde de obicei ești mai relaxat”

, explică acesta. În situația în care, după o perioadă de șase săptămâni, valorile tensiunii rămân ridicate, se recomandă purtarea unei discuții detaliate cu medicul de familie cu privire la oportunitatea începerii unui tratament.

Începând cu vârsta de 40 de ani, evaluarea periodică a nivelului de colesterol devine esențială pentru identificarea precoce a potențialelor riscuri, deoarece metabolismul lipidelor se modifică odată cu înaintarea în vârstă. În România, ghidurile medicale curente folosesc în principal ca reper colesterolul LDL, denumit și colesterol „rău”, pentru evaluarea riscului cardiovascular. Obiectivele privind nivelul de colesterol LDL variază în funcție de gradul de risc cardiovascular: pentru persoanele cu risc extrem de ridicat, obiectivul este de a reduce LDL sub 55 mg/dl, în timp ce pentru cele cu risc ridicat, sub 70 mg/dl, și pentru cele cu risc moderat, sub 100 mg/dl.

Interpretarea profilului lipidic necesită o abordare holistică, coroborând informații despre tensiunea arterială, nivelul de glicemie sau hemoglobină glicozilată, greutatea corporală, fumatul și istoricul medical al pacientului. Abia atunci se poate obține o imagine fidelă a riscului cardiovascular, mult mai completă decât cea oferită de o singură valoare a colesterolului.

Un nou instrument tehnologic a apărut pentru identificarea hipertensiunii: ceasurile inteligente. Aceste dispozitive au potențialul de a detecta această afcțiune.

În luna septembrie a anului 2025, compania Apple a obținut aprobarea de la Administrația americană pentru Alimente și Medicamente (FDA) pentru o caracteristică inovatoare a dispozitivului Apple Watch. Această funcție utilizează un senzor optic situat la încheietură pentru a monitoriza, pe o perioadă de 30 de zile, răspunsul vaselor de sânge la fiecare bătăi ale inimii.

Nu există text în citat

a fost eliminat deoarece nu era cazul – direct și l-am transformat pe ultimul rand din instructiunile dvs – ultimul rand –

Funcționalitatea respectivă nu evaluează direct presiunea arterială și nici nu oferă un diagnostic, ci avertizează utilizatorul atunci când sunt detectate pattern-uri regulate de tensiune arterială crescută, după care îl direcționează către efectuarea unei verificări cu ajutorul unui tensiometru tradițional. Potrivit estimărilor, această funcție ar putea identifica peste un milion de situații nediagnosticate în primul an de utilizare, chiar dacă, conform datelor disponibile, aceasta reușește să detecteze în jur de 40% dintre persoanele care suferă de hipertensiune.

O abordare inovatoare pentru identificarea presiunii crescute a sângelui a fost evidențiată de dr. Nikhil Ahluwalia, specialist în boli cardiovasculare și investigator clinic la Barts Heart Centre din Londra, care a declarat:

„Este un mod nou de a depista tensiunea ridicată și e bine să avem mai multe instrumente care ne ajută să o detectăm mai devreme”

.
Însă, medicul atrage atenția că această tehnologie se află la o etapă incipientă, astfel încât rezultatele obținute necesită o interpretare efectuată de un profesionist din domeniul medical, pentru a evita generarea de anxietate în rândul celor care o utilizează.

Un sfert din totalul accidentelor vasculare cerebrale sunt cauzate de fibrilația atrială. Acesta este un factor care contribuie semnificativ la apariția lor.

Fibrilația atrială reprezintă o cauză frecventă de accidente vasculare cerebrale (AVC) și constituie cea mai obișnuită tulburare a ritmului cardiac la nivel global. În cadrul acestei condiții medicale, camerele superioare ale inimii, adică atriile, prezintă contracții neregulate, drept urmare sângele poate stagna și pot apărea cheaguri; odată ce acestea se detașează, ele pot migra prin intermediul arterelor către creier și pot obstrucționa fluxul sanguin.

Un anumit tip de aritmie crește considerabil riscul de AVC, avertizează dr. Ahluwalia, care a declarat că „Persoanele cu fibrilație atrială au un risc de cinci ori mai mare să facă un AVC, iar fibrilația provoacă unul din patru AVC-uri”.
Heart and Stroke Foundation adaugă că această condiție triplă până la cvintuplă probabilitatea de a suferi un AVC ischemic și că, după vârsta de 40 de ani, aproximativ un sfert dintre cazuri sunt legate de fibrilația atrială.

Este posibil ca această afcțiune să se dezvolte în tăcere. AVC-ul poate fi prevenit, însă, potrivit cardiologului, depistarea fibrilației este esențială.

„Simptomele pot include palpitații, lipsă de aer, oboseală sau amețeli, dar mulți oameni nu au niciun simptom, iar internarea pentru AVC este momentul când boala e descoperită. Aceste AVC-uri legate de fibrilație apar la vârste mai tinere și provoacă dizabilități mai mari. Este important să depistăm fibrilația, fiindcă AVC-ul poate fi prevenit”

, a afirmat acesta.

La un număr din ce în ce mai mare de pacienți, dispozitivele wearable au detectat episoade de aritmie care au determinat o vizită la medic. Deși aceste înregistrări nu sunt suficiente pentru a stabili un diagnostic, ele pot fi utile pentru a consulta un specialist care poate prescrie o electrocardiogramă sau o monitorizare Holter. De asemenea, verificarea manuală a pulsului la încheietură poate fi efectuată, în special în cazul în care apar palpitații, amețeli, oboseală neobișnuită sau lipsă de aer.

În urma diagnosticării fibrilației atriale, obiectivul principal este diminuarea probabilității de apariție a AVC. Terapia poate implica administrarea de anticoagulante, iar în anumite situații, se pot adăuga medicamente pentru reglarea ritmului cardiac, efectuarea unei ablații prin cateter sau inserarea unui stimulator cardiac.

Se știe că dieta mediteraneeană și scăderea consumului de sare au un impact demonstrat asupra nivelului tensiunii arteriale. Acestea sunt metode eficiente pentru menținerea sănătății cardiovasculare.

Hipertensiunea poate fi puternic influențată de excesul de sare din alimentație. Anumite alimente reprezintă un pericol din cauza cantității mari de sare pe care o conțin.

„Unul dintre motivele pentru care avertizăm asupra alimentelor procesate este conținutul lor foarte mare de sare”

, a declarat dr. Arvind Chandratheva. Printre sursele principale de sare se numără mâncărurile gata preparate, produsele de fast-food, gustările ambalate și sosurile la borcan.

În contrast, beneficiile dietei mediteraneene în diminuarea riscului de afecțiuni cardiovasculare sunt susținute de cercetări, reducând riscul cu 30%. Acest avantaj a fost confirmat prin multiple investigații de amploare efectuate în ultimul deceniu.

7.400 de persoane cu risc cardiovascular crescut, dar fără boli cardiovasculare diagnosticate anterior, au participat la studiul PREDIMED, unul dintre cele mai ample cercetări privind efectele dietei mediteraneene asupra sănătății cardiovasculare. Rezultatele au fost obținute prin urmărirea a trei tipuri de diete: una mediteraneeană cu ulei de măsline extravirgin ca aliment principal, alta mediteraneeană cu nucile ca aliment dominant și o a treia, săracă în grăsimi.

Timp de cinci ani, studiile au arătat că participanții care au adoptat o dietă mediteraneeană au înregistrat o scădere semnificativă a numărului de evenimente cardiovasculare majore, cum ar fi infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral (AVC) și decesele cauzate de boli cardiovasculare, cu aproximativ 30% mai puțin decât cei care nu au urmat această dietă.
Rezultatele au arătat o reducere considerabilă a riscurilor asociate cu aceste evenimente.

La orice vârstă, abandonarea obiceiului de a fuma are efecte pozitive, însă alternativele la fumat nu sunt complet lipsite de pericole și pot avea consecințe nedorite.

Neurologul a accentuat că efectele nocive ale țigărilor se datorează numărului mare de substanțe chimice pe care le conțin, care dăunează vaselelor de sânge și provoacă inflamații, rigidizarea arterelor și formarea de cheaguri.

Nu este niciodată prea târziu să renunți

, a adăugat specialistul.

Pericolele asociate cu vapingul au fost subliniate de specialist, care recomandă utilizarea sa exclusivă ca mijloc de a abandona fumatul, considerând că este „mai puțin dăunător decât fumatul, dar nicidecum inofensiv”. De asemenea, nicotina din plicurile respective prezintă riscuri, deoarece „în mod direct, poate duce la creșterea presiunii și a frecvenței cardiace, putând dăuna vaselor de sânge și favorizând inflamația”.

Consumul de alcool pe durata unei săptămâni este un obicei care poate avea repercusiuni negative.

Excesul de alcool în organism are drept rezultat creșterea tensiunii și perturbarea proceselor de somn, pe lângă efectele de creștere în greutate și de favorizare a apariției diabetului. Mai mult, chiar și atunci când alcoolul este consumat în cantități moderate și ocazional, acesta poate duce la declanșarea fibrilației atriale.

Recomandările privind consumul de alcool pentru protecția inimii au fost reconsiderate. Potrivit dr. Chandratheva, 14 unități de alcool pe săptămână reprezintă limita maximă recomandată, fiind încurajat consumul moderat, repartizat pe mai multe zile, cu zile fără alcool.

„Nu le spun pacienților că trebuie să se abțină complet”

, dar avertizează asupra pericolelor consumului excesiv ocazional. O unitate de alcool conține aproximativ 8 grame de alcool pur, echivalentul a circa 112 grame de alcool pe săptămână. Pentru o perspectivă practică, această cantitate este similară cu șase halbe de bere de 4%, șase pahare medii de vin de 175 ml sau șapte porții duble de tărie de 40%, precum vodcă, gin ori whisky.

Se pare că mișcarea regulată are o importanță mai mare decât gradul de intensitate atunci când vine vorba despre sănătate.

Dr. Ahluwalia consideră că abordarea exercițiilor fizice nu ar trebui să se bazeze pe o rețetă standard. Exercițiul fizic ideal pentru prevenirea AVC-ului este acela care se aliniază preferințelor individuale și poate fi menținut pe termen lung. Potrivit cardiologului, activitățile precum înotul, alergarea sau Tai Chi pot fi la fel de eficiente.

„Constanța este mai importantă decât intensitatea atunci când vine vorba despre reducerea riscului de AVC”

, afirmă dr. Ahluwalia.

Pentru o stare de sănătate optimă, 150 de minute de activitate fizică moderată sunt recomandate în fiecare săptămână. Antrenamentele de intensitate scăzută, denumite și antrenament în zona 2, implică eforturi susținute la o frecvență cardiacă maximă de 60%-70% și sunt de asemenea benefice, permițând în același timp desfășurarea unei conversații, la fel ca în cazul

drumețiilor, mersului alert sau pedalatului lejer

.

Un factor care afectează starea cardiovasculară și este adesea neglijat este somnul. Acest aspect al vieții noastre zilnice are un impact semnificativ asupra sănătății noastre cardiovasculare.

Tulburările de somn au un impact semnificativ asupra echilibrului tensiunii arteriale și a funcționării sistemului nervos simpatic, precum și asupra proceselor metabolice legate de glucoză. În situațiile în care perioadele de somn scurt, sub șase ore, sunt frecvente, corpul rămâne pentru o perioadă mai lungă într-o stare de alertă fiziologică crescută, caracterizată prin eliberarea unor cantități mai mari de hormoni asociați stresului, fluctuații ale tensiunii și dereglări ale controlului metabolic. La categoria de persoane care suferă de hipertensiune, diabet, exces ponderal sau fibrilație atrială, aceste schimbări pot accentua considerabil riscul vascular deja prezent.

Un studiu prospectiv care a implicat aproape jumătate de milion de adulți din China a scos în evidență o legătură între durata somnului și riscul de boli cardiovasculare, inclusiv AVC. Cercetarea a arătat că persoanele care dormeau mai puțin de șase ore pe noapte sau mai mult de nouă ore erau mai expuse la acest risc. O altă analiză, parte a studiului cohorta europeană EPIC-Potsdam, a confirmat că somnul scurtat la mai puțin de șase ore este asociat cu un risc crescut de boli cronice, similar cu efectele

fumatului, obezității, alimentației dezechilibrate și sedentarismului

.

Pentru a preveni eficient AVC-ul, evaluarea somnului devine esențială, alături de monitorizarea tensiunii arteriale, a profilului lipidic, a nivelului de glicemie, a greutății și a ritmului cardiac. Mai mult, factori precum insomnia cronică, un program de somn neregulat sau apneea în timpul somnului pot contribui la menținerea hipertensiunii și pot accentua riscul cardiometabolic, în special după vârsta de 40 de ani.