O nouă provocare a apărut pe coasta europeană, după incidentul recent cu pești agresivi în apele Greciei.
Un fenomen îngrijorător este reprezentat de proliferarea Bacteriei Vibrio, cunoscută și sub numele de „bacteria mâncătoare de carne”.
Această bacterie se răspândește în mările cu temperaturi în creștere și a determinat deja închiderea unor zone de plajă în Spania.
Situația a generat preocupare în regiunea mediteraneană, potrivit raportului
Euronews
.
Citește șiFemeie naște gemeni la 3 zile distanță unul de altul – caz unic
Creșterea alarmantă a temperaturii apei și presiunea turismului în creștere au dus la episoade de poluare și alerte sanitare pe coastelor europene, limitând accesul la mare în ultimii ani.
Au fost raportate diverse segmente ale coastelor europene afectate de aceste fenomene, care au impus restricții pentru scăldători.
Schimbările climatice se reflectă deja în Marea Mediterană, potrivit lui Hatim Aznague, expert în cadrul Uniunii pentru Mediterana, care subliniază că această regiune reprezintă un exemplu al impactului încălzirii globale.
„Marea Mediterană ne arată cum arată o lume mai fierbinte”
, afirmă el, adăugând că
„Țările care împart această mare mai pot alege încă să împartă și o soluție”
.
Un nou pericol pândește pe coasta europeană, sub forma unei bacterii extrem de agresive, care devorează țesutul cărnos. Această bacterie, cunoscută pentru efectele sale devastatoare asupra organismului uman, se răspândește rapid odată cu creșterea temperaturilor mărilor.
Nu există un motiv clar pentru această creștere
, potrivit experților, care subliniază că fenomenul este direct legat de încălzirea globală.
Vibrio, un microorganism patogen transmis prin apă, constituie o sursă de îngrijorare deosebită. Acest microorganism marin se găsește în mod natural în mediile marine și în apele cu salinitate scăzută, în special în regiunile de vărsare a râurilor în mare.
Anumite tulpini de Vibrio, o bacterie care trăiește în apă, pot fi găsite în fructele de mare, avertizează Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA).
Infecțiile provocate de această bacterie pot duce la afecțiuni digestive ușoare, dar și la infecții severe, chiar letale, potrivit aceleiași surse.
Astfel de infecții, generate de Vibrio, variază ca gravitate de la gastroenterită la infecții grave și chiar mortale.
Potrivit EFSA, sursele de infecție sunt consumul de fructe de mare crude și expunerea rănilor deschise la apă contaminată.
Speciile Vibrio vulnificus, Vibrio parahaemolyticus și anumite tulpini ale Vibrio cholerae sunt prezente în Europa.
Organizația Gavi subliniază că Vibrio are o legătură strânsă cu agentul patogen responsabil de holeră, însă cele două entități microbiene conduc la afecțiuni medicale distincte.
„Vibrio este o rudă apropiată a bacteriei care provoacă holera, deși cele două microorganisme produc boli foarte diferite”
, precizează organizația.
În situații critice, infecția conduce la apariția fasceitei necrozante, o condiție medicală gravă caracterizată prin distrugerea rapidă a țesuturilor din jurul zonei infectate. Consecințele pot fi devastatoare, deoarece bacteria are capacitatea de a invada fluxul sanguin, rezultând în sepsis, o afecțiune care, în anumite cazuri, impune amputarea părții corpului afectate pentru a preveni răspândirea infecției.
În același timp, avertismentele lansate de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) subliniază o probabilitate crescută de apariție a infecțiilor provocate de Vibrio în timpul sezonului estival, îndeosebi în perioadele caracterizate de temperaturi extrem de ridicate și în regiunile litorale cu adâncimi mici. Această situație prezintă nu numai implicații pentru sănătatea publică, ci și repercusiuni asupra mediului, deoarece dezvoltarea acestor bacterii este favorizată în ecosistemele marine a căror stare de echilibru natural a fost compromisă.
Creșterea temperaturilor marine a determinat ECDC să emită o avertizare, anul trecut, cu privire la riscul sporit de infecții cauzate de bacteria Vibrio în anumite regiuni europene, printre care și Marea Neagră, Marea Baltică și Marea Nordului.
În ceea ce privește sursele de infecție, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) subliniază că Vibrio poate fi întâlnită în fructele de mare, iar anumite tulpini pot provoca afecțiuni variind de la gastroenterită până la infecții grave și chiar letale.
Marea Mediterană servește drept indicator precoce al impactului schimbărilor climatice asupra ecosistemelor marine.
Schimbările climatice au un impact semnificativ în Marea Mediterană, care este văzută de cercetători ca fiind extrem de susceptibilă la încălzirea globală.
Acest fenomen devine din ce în ce mai evident în regiune.
Schimbările climatice au un impact semnificativ asupra regiunii Mediteraneene, potrivit lui Aznague, care afirmă că:
„Este important să subliniem că Mediterana nu este o victimă a schimbărilor climatice, ci o previzualizare a lor. Este una dintre mările care se încălzesc cel mai rapid de pe planetă”
Astfel, Aznague subliniază importanța acestui aspect.
Un expert avertizează că creșterea temperaturii apei are loc concomitent cu poluarea și scăderea nivelului de salinitate în regiunile litorale, condiții ce favorizează dezvoltarea rapidă a microorganismelor dăunătoare.
Apa mai caldă, în special acolo unde este mai puțin sărată, la gurile de vărsare ale râurilor și în lagune, devine mai favorabilă bacteriilor patogene.
Aceste circumstanțe, menționează sursa, sunt ideale pentru proliferarea agenților patogeni.
Schimbările climatice au un impact semnificativ asupra răspândirii Vibrio, o bacterie care se găsește în fructele de mare, potrivit unor rapoarte recente ale EFSA. Creșterea temperaturilor și modificările în chimia apei duc la o creștere a prevalenței acestei bacterii, atât în Europa, cât și la nivel global. Zonele cu salinitate redusă, precum estuarele și apele din apropierea coastelor, sunt deosebit de vulnerabile la această creștere.
Efectele financiare imediate asupra sectorului turistic sunt anticipate.
Consecințele răspândirii Vibrio pe litoral sunt și de natură economică, pe lângă riscurile pentru sănătate.
Economia locală este profund afectată, după cum afirmă Aznague:
„Pe coastele noastre, litoralul nu este o parte a economiei, ci economia însăși”
.
Acest impact semnificativ asupra economiei locale subliniază importanța gestionării adecvate a situației.
În acest context, efectele economice ale răspândirii acestei bacterii sunt resimțite puternic.
Turismul de coastă, o forță economică esențială pentru Europa, este direct afectat de închiderea plajelor sau de emiterea de avertismente sanitare în timpul sezonului de vârf.
Turismul litoral reprezintă unul dintre cele mai importante sectoare economice ale continentului.
Închiderea plajelor sau alertelor sanitare în sezonul de vârf are un impact semnificativ asupra acestei industrii.
Aceste măsuri restrictive pot avea consecințe economice considerabile pentru regiunile turistice europene.
Închiderea unei plaje are repercusiuni climatice care se traduc printr-o factură de plătit, afirmă un specialist, care subliniază totodată că impactul asupra imaginii unor astfel de incidente poate necesita ani de zile pentru a fi reparat.
Regiunea turistică Mediterana înregistrează cel mai mare număr de vizitatori la nivel global, ceea ce face ca repercusiunile oricărei perturbări temporare să fie mai pronunțate.
Stabilitatea mediului costier este esențială pentru funcționarea hotelurilor, restaurantelor și economiilor locale, care sunt actualmente supuse unor fenomene biologice din ce în ce mai frecvente.
COMENTARII / 0