Bacterii din intestinul oamenilor au călătorit cu ei de mii de ani | Unele dispar însă din lumea modernă

Într-un studiu publicat în Nature, cercetătorii au analizat microbiomul intestinal al două grupuri umane situate la mii de kilometri distanță una de cealaltă: comunitatea Tsimane...

Într-un studiu publicat în Nature, cercetătorii au analizat microbiomul intestinal al două grupuri umane situate la mii de kilometri distanță una de cealaltă: comunitatea Tsimane din Bolivia și cea Hadza din Tanzania.

În urmă, strămoșii celor două grupuri s-au despărțit cu zeci de mii de ani, însă bacteriile intestinale ale acestora încă poartă semnele unei istări comune.

Rezultatul, de fapt, este neașteptat: indivizii din cele două grupuri au în comun 1.231 de specii de microorganisme. Majoritatea acestor specii sunt rare sau chiar lipsă în microbiomul persoanelor care trăiesc în societăți industrializate.

Citește șiDupă AVC, pericolul persistă: investigație pentru cauză și prevenire

Microorganismele care au călătorit alături de oamenii

Echipa de cercetători a examinat material genetic obținut din mostre colectate de la 85 de adulți Tsimane din Bolivia și a comparat rezultatele cu informațiile provenite de la 137 de membri ai populației Hadza din Tanzania.

Din eșantioane prelevate de la Tsimane, grupul a descoperit peste 12.700 de genomuri microbiene, corespondând cu 1.408 specii de bacterii și arhee. Atunci când cercetătorii au comparat aceste informații cu microbiomul Hadza, au identificat 1.231 de specii comune.

Pentru oamenii obișnuiți, cifrele pot părea abstracte. Ideea simplă este însă aceasta: unele dintre bacteriile din intestinul nostru sunt mult mai vechi decât civilizațiile pe care le cunoaștem.

Studiile de DNA indică faptul că numeroase dintre aceste microbii au rămas strâns legate de om, în timp ce strămoșii lor au plecat din Africa spre diverse regiuni ale lumii. În anumite cazuri, bacteriile s-au păstrat în rândul descendenților peste 10.000 de ani.

Ce evenimente au avut loc odată cu apariția lumii moderne?

În această secțiune se evidențiază aspectul care stârnește interesul cercetătorilor.

Dintre speciile comune populațiilor Tsimane și Hadza, aproximativ 60% sunt rare sau absente în populațiile din societăți industrializate. Studiul sugerează că unele dintre aceste microorganisme au dispărut pe măsură ce stilul de viață al oamenilor s-a schimbat.

Alimentația, urbanizarea și schimbările din mediul în care trăim au transformat microbiomul uman în mod profund. Cercetătorii doresc să afle dacă pierderea acestor bacterii poate avea consecințe asupra sănătății.

În prezent, cercetarea nu confirmă că eliminarea unei bacterii specifice determină o anumită afecțiune. Aceasta reprezintă o diferență esențială. Autorii susțin, totuși, că pierderea unor microbii care au fost legați de oameni de mult timp ar putea fi asociată cu modificări ale sănătății metabolice și inflamatorii.

O categorie de „arhivă vie” a istoriei umane

Microbiomul din intestin poate relata, astfel, o narațiune surprinzătoare privind istoria noastră.

Nu a fost necesar să descopere bacterii înghețate în fosile pentru a urmări această istorie. Au examinat variațiile genetice ale bacteriilor prezente în intestinul uman de astăzi, în rândul unor populații extrem de distincte.

În situația Tsimane și Hadza, diferențele observate corespund perioadelor în care grupurile umane s-au despărțit și au urmat căi distincte. Bacteriile, într-un mod oarecum, au păstrat amprentele acelor migrații.

„Arborele genealogic” al unor bacterii intestinale ar putea indica un paralelism cu linia evolutivă a omului.

Putem să readucem bacteriile dispărute?

O dintre întrebările generate de acest studiu apare, însă cercetătorii rămân precauți.

În cazul în care unele bacterii s-ar fi pierdut din microbiomul populațiilor industrializate, viitorul ar putea vedea eforturi de a le restabili. În prezent, însă, cunoașterea noastră despre importanța fiecărei specii este insuficientă pentru a susține că o astfel de intervenție ar aduce beneficii.

Autorii studiului afirmă că orice cercetare de acest tip trebuie să includă și comunitățile indigene din sursele de date.

Data colectată despre microbiom și eșantioanele aferente nu reprezintă doar valori numerice stocate într-un sistem de informații, ci comunitățile trebuie să participe la deciziile privind utilizarea lor.

COMENTARII / 0