Bacteriile oferă protecție naturală împotriva astmului și alergiilor

Scriptul definește o variabilă numită ad și îi atribuie un element div creat din document.

ad.id = ‘AdSense’;

Se atribuie proprietății className a obiectului ad valoarea ‘AdSense’.

Citește șiFundația Română a Inimii lansează campania „Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!”

ad.style.display = ‘block’;

ad.style.position = ‘absolute’;

ad.style.top = ‘-1px’;

Setează înălțimea stilului elementului ad la 1px.

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3889893″,”url”:”https://www.digi24.ro/magazin/stil-de-viata/viata-sanatoasa/protectie-naturala-impotriva-astmului-si-alergiilor-cercetatorii-au-identificat-bacteriile-din-spatele-efectului-fermei-3889893″,”fullCatPath”:”/magazin/stil-de-viata/viata-sanatoasa”}

Copiii care trăiesc în ferme și sunt expuși la microorganisme din vaci au un risc semnificativ mai mic de a dezvolta astm, alergii și eczeme, conform unui raport prezentat de Science Alert. Echipa de cercetare a descoperit nouă specii de bacterii care ar putea justifica așa-numitul „efect al fermei” și a detaliat modul în care aceste microorganisme trec de la intestinul animalelor la aerul din grajduri, pentru a ajunge în sistemul imunitar al copiilor.

zeci de ani de la început, cercetătorii susțin că contactul cu microorganisme este indispensabil pentru maturizarea adecvată a sistemului imunitar în primii ani de viață. Această idee, numită „ipoteza igienei”, a fost propusă după ce oamenii de știință au observat o creștere semnificativă a cazurilor de alergii, astm și febră fânului în țările occidentale industrializate, în contrast cu copiii crescuți la ferme, unde astfel de afecțiuni erau rare.

„Fetele și băieții care cresc la ferme și sunt expuși unei varietăți mai mari de microorganisme se confruntă mult mai rar cu aceste probleme”

Markus Ege, specialist în epidemiologie, precizează, fiind afiliat la Spitalul Universitar LMU și la Institutul pentru Prevenirea Astmului și Alergiilor, parte a Helmholtz Munich, Germania.

Fenomenul, denumit „efectul fermei”, a fost recent asociat de cercetători cu bacteriile care ar putea fi rădăcina acestuia la copiii din zonele rurale ale Europei.

Nouă specii de bacterii, asociate cu protecția împotriva astmului googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428441003-0”); });

Alergiile, astmul, febra fânului și eczema se manifestă atunci când sistemul imunitar produce o reacție excesivă la factori care, în mod normal, sunt inofensivi.

În cazul în care „ipoteza igienei” se dovedește corectă, contactul cu anumite microorganisme poate furniza sistemului imunitar impulsurile necesare pentru a forma un răspuns mai echilibrat, astfel diminuând riscul apariției unor asemenea afecțiuni.

Noul studiu a arătat că cercetătorii au identificat nouă specii de bacterii, care ar putea avea acest rol.

„Am identificat un număr redus de bacterii, pe care acum le putem determina până la nivel de specie, precum Romboutsia timonensis și Glutamicibacter arilaitensis”

a spus bioinformaticiană Giulia Pagani, din cadrul Helmholtz Munich.

Conform acestei declarații, bacteriile descoperite ar putea justifica o proporție majoră a protecției notate la copiii care locuiesc pe ferme.

„Împreună, aceste bacterii gram-pozitive sunt responsabile pentru două treimi din întregul efect protector al mediului de fermă împotriva astmului și pentru jumătate din efectul protector împotriva febrei fânului și eczemei atopice”

a explicat cercetătoarea.

Bacteriile au fost descoperite în grajduri, și în paturile copiilor.

Echipa de cercetare a examinat particule de praf prelevate de pe saltelele a 1.018 elevi proveniți din comunități rurale din sudul Germaniei. În plus, s-au prelevat mostre de aer din grajdurile situate la fermele unde trăiau 47 dintre acești copii.

9 bacterii legate de „efectul fermei” constituiau 6% din abundanța relativă a microorganismelor detectate în praful saltelelor, însă în materialele colectate din grajduri proporția lor creștea până la 25%.

Copiii care au fost expuși la aceste microorganisme, în special cei care locuiau la ferme, au prezentat un risc mult mai scăzut de a dezvolta astm în copilărie.

Bacteriile provin din tractul digestiv al vacilor și ajung ulterior în excrementele animalelor. Din aceste excremente, ele pot fi eliberate și rămâne suspendate în aerul din grajduri.

Copiii care petrec timp în apropiere de vaci inhalează microorganismele și le aduc ulterior în case. Detectarea bacteriilor în mostre prelevate de pe saltele indică faptul că expunerea moderată poate persista și în interiorul locuințelor.

În ce fel ar putea fi „antrenat” sistemul imunitar?

Nivelul expunerii ar avea un rol esențial. Bacteriile produc metaboliți capabili să activeze un receptor numit AhR, care influențează semnalizarea sistemului imunitar și exprimarea genelor.

„Nivelurile ridicate de activare a AhR sunt dăunătoare, în timp ce nivelurile moderate, precum cele care ar putea apărea prin inhalarea metaboliților bacterieni din grajduri, sunt benefice”, au explicat autorii studiului.

În condiții de activare moderată, receptorul AhR generează un răspuns antiinflamator intens, care ar putea preveni apariția astmului și a alergiilor.

Markus Ege subliniază că studiile anterioare privind „ipotezei igienei” ar fi putut sugera doar „corelații mai mult sau mai puțin convingătoare”. Noua lucrare aduce argumente suplimentare, întrucât cercetătorii au urmărit mai multe aspecte ale procesului biologic.

„Prin noul nostru studiu, putem prezenta argumente mult mai solide, deoarece am reușit să identificăm verigile individuale ale lanțului cauzal propus: bacteriile, produșii metabolici microbieni relevanți și receptorii umani”, a precizat epidemiologul.

Autorii menționează că este necesar să se realizeze experimente suplimentare pentru a clarifica mecanismele exacte prin care bacteriile generează „efectul fermei”. Întrucât se bazează pe un studiu observațional, cercetarea evidențiază o corelație puternică, dar nu poate dovedi că expunerea la aceste microorganisme constituie cauza directă a protecției.

În ciuda acestui fapt, drumul care pornește din intestinele vacilor, trece prin aerul din grajduri și ajunge la sistemul imunitar al copiilor, devine din ce în ce mai evident.

„În ansamblu, această analiză descrie o asociere puternică și consecventă între anumite expuneri din mediul înconjurător și protecția naturală împotriva astmului și alergiilor”, au transmis autorii studiului.

Această descoperire ar putea, în viitor, sprijini crearea unor strategii de prevenție pentru cele mai comune afecțiuni cronice care apar în copilărie.

„Analizate la nivel molecular, aceste rezultate pot contribui la o mai bună înțelegere a mecanismelor de protecție împotriva astmului și alergiilor. În cele din urmă, ele ar putea favoriza dezvoltarea unor strategii eficiente și bine tolerate de prevenire”, au concluzionat cercetătorii.

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });