Tipul de alcool consumat ar putea influența riscul de deces prematur, potrivit unui nou studiu realizat pe peste 340.000 de persoane. Cercetătorii au descoperit diferențe importante între consumul de bere, vin și băuturi spirtoase, inclusiv în ceea ce privește mortalitatea provocată de cancer și de bolile cardiovasculare.
Rezultatele indică faptul că chiar și un consum moderate de alcool este legat de un riscul sporit de deces cauzat de cancer, menționează News Medical.
Studiul, publicat în revista științifică Nutrition Journal, a analizat relația dintre cantitatea și tipul de alcool consumat și riscul de mortalitate pe termen lung.
Citește șiSemne de infarct: cardiolog din Sibiu avertizează: nu așteptați, sunați 112
Cercetătorii au folosit informațiile provenite de la 340.924 de subiecți din UK Biobank, o vastă colecție de date biomedicale din Marea Britanie. Vârsta medie a participanților analizati era de aproximativ 56 de ani, iar perioada de urmărire a durat în medie 13,4 ani.
În această etapă au fost raportate 22.381 decesi.
Cercetătorii au monitorizat atât mortalitatea totală, cât și numărul de decesi cauzate de cancer, boli cardiovasculare și alte patologie.
Bere și băuturi spirtoase se leagă de riscuri mai mari.
Analiza a evidențiat că indivizii care absoarbe cantități mari de alcool au înregistrat un nivel mai înalt de mortalitate din toate cauzele studiate, în contrast cu cei care nu consumă alcool sau îl beau foarte rar.
Totuși, cercetătorii au constatat variații în funcție de categoria băuturii alcoolice.
bere și cidru consumate în cantități mari au fost legate de o mortalitate crescută, atât în total, cât și în ceea ce privește cauze particulare, printre ele cancerul și bolile cardiovasculare.
Un constatare semnificativă a indicat că chiar și un consum redus de bere sau cidru era asociat cu o creștere a mortalității prin cancer.
În ceea ce privește băuturile spirtoase, cercetătorii au constatat legături între consum și un riscul crescut de deces, chiar și la cantități mici.
Examinarea a descoperit că, pe măsură ce volumul de alcool ingerat crește, se observă o legătură cu mortalitatea totală, cu decesul cauzat de boli cardiovasculare și cu decesul prin cancer, legătură predominant determinată de consumul de bere, cidru și băuturi spirtoase.
Vinul roșu este legat de un nivel redus de mortalitate, dar doar sub anumite condiții.
În ceea ce privește vinului, concluziile au evidențiat variabilitate.
În anumite studii, indivizii care consumau cantități mici de vin au înregistrat o mortalitate mai scăzută decât cei care au consumat foarte puțin sau deloc această băutură.
Particular, un consum moderate sau scăzut de vin roșu a fost legat de o probabilitate redusă de mortalitate în totalitate, inclusiv din cauza bolilor cardiovasculare și a altor condiții medicale.
În ciuda acestei legături, nu a continuat în cazul unui consum ridicat.
Persoanele care consumau cantități mari de vin roșu erau expuse unui risc crescut de mortalitate generală și de cancer.
consumul ridicat de vinului alb a fost legat de o mortalitate crescută în toate cauzele, inclusiv cancer.
În plus, un consum intens de vin fortificat a fost legat de un risc crescut de mortalitate.
Cercetătorii subliniază că aceste rezultate nu demonstrează că vinul roșu protejează organismul. Diferențele observate ar putea fi explicate și prin alți factori, precum alimentația, nivelul de activitate fizică sau alte caracteristici ale persoanelor analizate.
Chiar și cantitatea moderată de băuturi alcoolice a fost legată de un risc crescut de cancer.
Una dintre cele mai semnificative concluzii ale studiului indică legătura dintre consumul de alcool și cancer.
Examinarea a evidențiat că indivizii ce consuma cantități moderate de alcool aveau un risc crescut de deces causat de cancer, deși nu s-a observat o creștere semnificativă a mortalității totale în această grupă de consum.
Cercetătorii au examinat 20 de categorii de deces cauzate de cancer, diferențiindu‑se în funcție de localizarea bolii.
În urma aplicării corecțiilor statistice, s-au evidențiat asocieri între consumul total de alcool sau anumite tipuri de băuturi și creșterea mortalității, pentru 15 dintre aceste grupuri.
Printre bolile incluse se găsesc cancerele din regiunea capului și gâtului, ale sistemului respirator, ale sistemului digestiv, ale ficatului și vezicii biliare, precum și unele cancere hematologice, mamare și genitale.
Rezultatele confirmă temerile deja existente legate de impactul consumului de alcool asupra riscului oncologic, chiar și în situații în care cantitățile ingerate nu sunt extrem de mari.
Este necesar să se consume alcool în timpul mesei?
În cadrul cercetării, s-a investigat legătura dintre timpul în care se consumă alcoolul și rata de mortalitate.
Cercetătorii au constatat că indivizii care aveau tendința de a consuma alcool ocazional sau regulat la mesele zilnice au înregistrat o mortalitate mai scăzută.
Pe de altă parte, consumul de alcool în afara meselor a fost legat de efecte negative mai accentuate asupra mortalității, în special la niveluri ridicate de consum.
Cu toate acestea, oamenii de știință nu au reușit să dovedească că combinarea alcoolului cu alimentele atenuează în mod direct efectele sale nocive.
Cei care includ alcoolul în mesele zilnice pot prezenta obiceiuri de alimentație sau moduri de viață distincte, aspecte ce afectează rezultatele.
Care a fost volumul de alcool considerat „moderată” în cadrul cercetării?
În scopul examinării rezultatelor, cercetătorii au segregat participanții în diverse grupuri, în funcție de volumul de alcool pur ingerat.
Grupul de referință a cuprins persoane care nu consumau alcool sau care se bucurau de băuturi alcoolice ocazional, în limita a 20 de grame de alcool pur pe săptămână.
În cadrul studiului, consumul redus a fost descris în felul următor:
pentru bărbați: mai mult de 20 de grame de alcool în fiecare săptămână, însă nu mai mult de 20 de grame pe zi.
În cazul femeilor, recomandarea indică un consum mai mult de 20 de grame pe săptămână, însă nu trebuie să depășească 10 de grame pe zi.
Consumul moderat este stabilit ca fiind un interval de peste 20 până la 40 de grame de alcool zilnic pentru bărbați, în timp ce femeile se încadrează în intervalul de peste 10 până la 20 de grame pe zi.
nivelul ridicat al consumului a depășit pragurile stabilite.
În scop de comparație, 20 g de alcool pur corespund aproximativ cantității găsite într-o bere de 500 ml, cu un conținut alcoolic de 5%. Aceeași cantitate este egală cu un pahar de vin de 200 ml.
Aceste categorii au fost folosite doar în scopuri de analiză statistică și nu reprezintă orientări privind cantitățile de alcool considerate sigure.
Specialiștii avertizează că concluziile nu confirmă că vinul ar fi mai benefic pentru sănătate.
Autorii studiului au evidențiat mai multe limitări ale cercetării.
Mai întâi, cercetarea are caracteristici observaționale, ceea ce înseamnă că poate evidenția legături între consumul de alcool și mortalitate, dar nu poate dovedi o relație cauzală directă.
Mai mult, datele referitoare la consumul de alcool au fost furnizate direct de către participanți și au fost înregistrate în principal la faza inițială a perioadei de urmărire.
Cercetătorii au evaluat elemente precum vârsta, sexul, fumatul, activitatea fizică, alimentația, indicele de masă corporală și istoricul medical.
Totuși, nu se poate elimina posibilitatea ca factori care nu au fost măsurați sau controlați în totalitate să fi influențat rezultatele.
O altă restricție constă în faptul că 96,3% dintre participanți erau persoane albe, fapt care poate diminua aplicabilitatea concluziilor la alte populații.
Chiar dacă consumul moderat sau redus de vin a fost legat de o mortalitate mai scăzută în anumite condiții, cercetătorii menționează că această concluzie nu dovedește un efect de protecție.
Rezultatul esențial al cercetării indică faptul că consum ridicat de alcool, indiferent de tipul băuturii, este legat de o creștere a riscului de deces, iar chiar și consum moderat se corelează cu o mortalitate sporită din cauza cancerului.
Autorii subliniază că Organizația Mondială a Sănătății avertizează că nu există niciun prag de consum de alcool care să fie considerat fără pericole pentru sănătate.
COMENTARII / 0