BPOC: date și pericole
În întreaga lume, BPOC afectează aproximativ 392 milioane de persoane, fiind a treia cauză principală de deces și generând în jur de 3 milioane de deces anual. În România, diagnosticul de BPOC se regăsește la circa 8,3% din populație, iar 74% dintre cei afectați sunt pensionari, adesea cu venituri limitate. Boala este însoțită de numeroase complicații pulmonare și cardiovasculare, iar episoadele acute de agravare pot altera profund viața pacienților.
În evoluția BPOC, exacerbările reprezintă una dintre cele mai semnificative provocări și pot determina necesitatea spitalizării. Efectele lor nu se limitează doar la plămâni: în primele cinci zile de la o exacerbare moderată, riscul de infarct miocardic crește de două ori. O singură episodă moderată a fost legată de o majorare cu 17% a probabilității de deces, iar dacă apar două astfel de exacerbări în decursul unui an, riscul de mortalitate se ridică cu 80%. În plus, peste jumătate dintre pacienții care ajung în spital din cauza unei exacerbări decedează în primii cinci ani de la internare, iar un patru din fiecare de pacienți cu BPOC este diagnosticat cu cancer pulmonar.
Citește șiDr. Monica Trofin-Bănescu la „Bine pentru tine”, despre sănătatea inimii: cum prevenim ateroscleroza și atacul de cord
Diagnosticul precoce și monitorizarea continuă sunt esențiale pentru controlul bolii și prevenirea agravării acesteia. Identificarea persoanelor din grupele de risc, utilizarea mai consecventă a spirometriei și implicarea medicului de familie în depistarea timpurie pot contribui la scurtarea drumului până la diagnostic și la inițierea mai rapidă a tratamentului potrivit.
Astmul sever: insuficient diagnosticat și tratament suboptimal
Astmul sever reprezintă o problemă de sănătate publică din cauza costurilor directe și indirecte și a riscurilor letale pe care le implică. Aproximativ 1 milion de oameni trăiesc cu astm în România, iar între 4 și 10% dintre aceștia se confruntă cu o formă severă a bolii.
Astmul este adesea subdiagnosticat și tratat insuficient, generând o povară considerabilă asupra vieții pacienților și a familiilor lor, fiind legat de o morbiditate sporită la toate grupele de vârstă. Simptomele sale includ o sufocare constantă, respirație șuierătoare, constricție toracică și tuse, perturbând activitățile cotidiene și somnul. În lipsa controlului, astmul provoacă deteriorarea calității vie
În România, evoluția pacientului cu asthma severă se distinge adesea printr-un drum îndelungat, plin de piedici: de la neidentificarea rapidă și corectă a bolii, la întârzierile în accesarea tratamentelor moderne și la utilizarea excesivă a corticosteroizilor orali (CSO), cu toate consecințele adverse asociate. Fără un plan de tratament adaptat, suprautilizarea CSO generează efecte adverse severe, influențând atât starea de sănătate, cât și costurile legate de boală.
Ghidurile internaționale de tratament stabilesc linii directoare precise pentru abordarea astmului sever, subliniind importanța diagnosticării timpurii și a algoritmilor bine definiți pentru gestionarea modernă. Se recomandă un plan de tratament adaptat fiecărui pacient, care poate include terapii avansate, disponibile și în România. Pentru a evita atacurile de astm sever și a menține boala sub control, pacienții trebuie să urmeze cu strictețe indicațiile medicului și să administreze medicamentele exact așa cum au fost prescrise. În cazul în care eficacitatea tratamentului scade, este indicat să se consulte medicul curant pentru revizuirea planului terapeutic.
GOLD Report: Global Strategy for the Diagnosis, Management, and Prevention of Chronic Obstructive Pulmonary Disease și Global Initiative for Asthma.
COMENTARII / 0