Brânza ar putea încetini îmbătrânirea creierului, studiu de 12 ani

Consumul de brânză ar putea fi asociat cu o îmbătrânire mai lentă a creierului, potrivit unui studiu realizat pe peste 1.600 de persoane, monitorizate timp de aproximativ 12 ani. Cercetătorii au descoperit că persoanele care consumau cantități mai mari de brânză prezentau o reducere mai lentă a volumului anumitor regiuni cerebrale, inclusiv a celor implicate în memorie. Rezultatul este surprinzător, deoarece brânza se numără printre alimentele recomandate a fi limitate în anumite diete destinate protejării sănătății creierului.

Journal of Neurology, Neurosurgery & Psychiatry a publicat o cercetare, iar 1 octombrie 2026 a marcat prezentarea acesteia de către BMJ Group. Conform Science Daily, studiul a examinat legătura dintre dieta și schimbările structurale care se manifestă în creier pe măsură ce înaintăm în vârstă.

Cercetătorii s-au concentrat în principal pe impactul dietei MIND, un plan nutrițional ce îmbină conceptele din dieta mediteraneană cu sfaturile alimentare menite să scadă tensiunea arterială.

Citește șiCercetătorii: 30 de minute de saună reîncarcă sistemul imunitar

Studiul a evidențiat că indivizii care au urmat cu strictețe această dietă au înregistrat o scădere mai redusă a țesutului cerebral. În schimb, evaluarea alimentelor pe unitate a dezvăluit și câteva constatări surprinzătoare.

Brânza este legată de o reducere a volumului creierului care se realizează într-un ritm mai lent.

cercetătorilor au raportat, printre cele mai surprinzătoare constatări, că consumul de brânză este subiectul principal al studiului.

Indivizii care consumau cantități mai mari de brânză au observat o scădere mai lentă a volumului materiei cenușii și a hipocampului, regiunea cerebrală vitală pentru memorie și învățare.

În plus, un consum crescut de brânză a fost legat de o creștere mai lentă a dimensiunilor ventriculelor cerebrale, spații umplute cu lichid care au tendința de a se agranda pe măsură ce țesutul cerebral se contractă.

Echipa de cercetare a constatat un număr redus de hiperintensități în substanța albă, iar modificările detectate în scanările RMN ar putea indica deteriorarea țesutului cerebral.

Mai atrăgător devine rezultatul, pentru că dieta MIND însuși sugerează restricția brânzei, a untului, a cărnii roșii, a dulciurilor și a alimentelor prăjite.

Totuși, experții subliniază că aceste legături nu confirmă faptul că brânza oferă protecție directă neuronilor sau că împiedică apariția bolilor neurodegenerative.

În cadrul cercetării, 1.647 de subiecți au fost monitorizați pe o perioadă de 12 ani.

În cadrul cercetării, cercetătorii au examinat datele obținute de la 1.647 de adulți cu vârstă medie și superioară, incluși în proiectul extins Framingham Heart Study Offspring, realizat în Statele Unite.

La debutul cercetării, grupul de studiu se compunea din indivizi cu o medie de vârstă de 60 de ani.

Participanții au răspuns la sondaje privind obiceiurile lor alimentare și au efectuat cel puțin două investigații RMN cerebrale, desfășurate în intervalul 1999–2019.

În cadrul studiului, niciunul dintre subiecții implicați nu prezenta demență sau istorii de accident vascular cerebral la momentul primei examinare cerebrală.

În perioada de monitorizare, cercetătorii au investigat schimbările în dimensiunea totală a creierului, în materia cenușie, în materia albă și în hipocamp.

De obicei, aceste structuri experimentează transformări pe măsură ce înaintăm în vârstă, iar anumite pierderi de țesut cerebral se leagă de scăderea funcțiilor cognitive și de bolilor neurodegenerative.

Consumul regimului Dieta MIND a fost legat de o încetinire a procesului de îmbătrânire cerebrală, echivalentă cu aproximativ 2,5 ani.

Rezultatele obținute în cadrul cercetării au indicat că participanții care au respectat cu strictețe dieta MIND au observat o încetinire a schimbărilor structurale ale creierului.

Cercetătorii au măsurat dieta participanților printr-un indice ce variază de la 0 la 15 puncte, iar valori mai ridicate semnalează o conformitate mai riguroasă cu recomandările.

O majorare de 3 puncte în scor a înregistrat o scădere de aproximativ 20% a vitezei de pierdere a materiei cenușii.

Conform autorilor, diferența identificată corespunde unei etape de îmbătrânire cerebrală întârziată de aproximativ 2,5 ani, estimată prin analiza schimbărilor structurale observate în RMN.

În plus, indivizii care obțineau scoruri mai ridicate au înregistrat o dilatare mai lentă a ventriculelor cerebrale, asociată cu aproximativ un an de întârziere în procesul de îmbătrânire cerebrală.

Rezultatele obținute nu sugerează că dieta ar prelungi viața în mod efectiv sau că ar accelera îmbătrânirea creierului cu 2,5 ani; ele arată, în schimb, diferențe statistice în modificările structurale ale creierului.

Fructele din pădure și carnea de pasăre se regăsesc printre alimentele cu rezultate favorabile.

În afară de brânză, cercetătorii au descoperit combinații benefice pentru fructele de pădure și carnea de pasăre.

Consumul crescut de fructe de pădure a fost legat de o creștere mai încetinită a ventriculelor cerebrale.

În cazul cărnii de pasăre, cercetătorii au constatat că ventriculele se extind mai încet și că volumul materiei cenușii scade într-o măsură mai mică.

Autorii cercetării susțin că alimentele încărcate cu antioxidanți, cum ar fi fructele de pădure, și sursele de proteine de calitate superioară ar putea ajuta la diminuarea stresului oxidativ și la prevenirea deteriorării neuronale.

Pe de altă parte, un nivel crescut de zahăr a fost legat de o dilatare mai rapidă a cavităților ventriculare și de o scădere mai pronunțată a volumului hipocampului.

Produsele prăjite din fast‑food s-au dovedit a fi asociate cu o scădere mai accentuată a volumului hipocampal.

Un alt rezultat neașteptat: cerealele integrale

Brânza nu a reprezentat singurul aliment pentru care cercetătorii au obținut rezultate surprinzătoare.

Mai mult consum al cerealelor integrale, pe care le consideră în general benefice pentru sănătate și pe care le recomandă dieta MIND, a fost legat de anumite schimbări nefavorabile ale creierului.

Printre aceste constatări se numără scăderea accelerată a materiei cenușii și a volumului hipocampului, precum și o dilatare mai pronunțată a ventriculelor cerebrale.

Cercetătorii nu au confirmat, de fapt, că cerealele integrale ar fi responsabile pentru aceste schimbări.

Condițiile experimentului ar putea fi afectate de diverse trăsături dietetice, de starea generală de sănătate a participanților sau de elemente necontrolabile în totalitate.

În consecință, cercetarea nu constituie un argument pentru a scăpa de cerealele integrale în dieta zilnică.

Avantajele dietei s-au manifestat mai clar la persoanele în vârstă.

Cercetătorii au constatat că legătura dintre respectarea dietei MIND și încetinirea modificărilor structurale ale creierului a fost mai accentuată la participanții de vârstă superioară.

Rezultate pozitive mai marcante au fost detectate și la persoanele active fizic, precum și la cele fără suprapondere sau obezitate.

Aceste observații indică faptul că alimentația ar putea avea un rol mai important atunci când este combinată cu alte obiceiuri sănătoase.

Cu toate acestea, cercetătorii nu au dovedit că schimbarea dietei poate împiedica direct apariția bolii Alzheimer sau a altor tulburări neurodegenerative.

Ar implica că ar fi recomandat să consumăm o cantitate mai mare de brânză?

Autorii studiului precizează că concluziile trebuie analizate cu atenție.

observațională, ceea ce înseamnă că poate detecta legături între dieta consumată și schimbările cerebrale, însă nu poate dovedi o relație cauzală directă.

Mai mult, obiceiurile alimentare au fost examinate prin chestionare, iar răspunsurile participanților pot conține erori.

Cercetătorii nu au reușit să excludă pe deplin influența factori genetici, a schimbărilor alimentare produse în timp sau a unor probleme

Rezultatele obținute în legătură cu consumul de brânză nu pot fi convertite într-o sugestie de a majoriza aportul acestui produs.

În cadrul cercetării, nu s-a identificat o doză ideală de brânză capabilă să protejeze sistemul nervos central, iar de asemenea nu s-a dovedit că aceasta scade probabilitatea apariției demenței.

Principală concluzie a cercetătorilor: respectarea dieta MIND a fost legată de o încetinire a îmbătrânirii structurale a creierului, în timp ce rezultatele neașteptate privind brânza și cerealele integrale arată că legătura dintre alimentație și sănătatea cerebrală este mai complexă decât se credea.

Descoperirile pot facilita noi studii care să investigheze modul în care fiecare aliment contribuie la prelungirea sănătății creierului în timp îndelungat.