Cafeaua instant și cea de filtru, cheia unei îmbătrâniri mai lente

În ce mod se prepară cafeaua – la filtru sau instant, cu lapte sau fără – poate influența viteza cu care organismul îmbătrânește, conform unui studiu ce a implicat aproape 50.000 de participanți. Specialiștii au comparat două variante populare de cafea și au constatat diferențe la nivelul markerilor celulari și biochimici, deși impactul a fost moderat.

July 2026 – În revista npj Science of Food, s-a evidențiat că consumul de cafea la filtru este legat de o îmbătrânire biologică mai lentă, în timp ce băutul de cafea instant sau solubilă se asociază cu valori ușor mai ridicate ale vârstei biologice estimate.

Studia s-a fondat pe informații provenite din UK Biobank, o vastă colecție biomedicală care conține date genetice, medicale și de stil de viață, obținute de la aproape 500.000 de participanți din Regatul Unit. Cercetătorii au examinat lungimea telomerilor – capetele protectoare ale cromozomilor – și doi alți parametri utilizați pentru a calcula vârsta biologică.

Citește șiFundația Română a Inimii lansează campania „Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!”

Vârsta biologică nu se aliniază mereu cu vârsta cronologică. Aceasta reprezintă o estimare a stării biologice a organismului, obținută prin analize de sânge și alți parametri legați de procesele de îmbătrânire.

În ce fel a fost determinată vârsta biologică a aproximativ 50.000 de participanți?

În scopul determinării vârstei biologice, cercetătorii au examinat trei indicatori, printre care lungimea relativă a telomerilor din globulele albe. Aceste elemente protejează terminalele cromozomilor și se contractă pe măsură ce celulele se divizează, motiv pentru care telomerii mai extinși sunt, în general, văzuți ca semn al unei vârste celulare reduse.

Celelalte două metode, PhenoAge și KDM, calculează vârsta biologică pe baza unor markeri biochimici și clinici, iar apoi o contrastează cu vârsta cronologică. O valoare pozitivă indică faptul că organismul manifestă semne de îmbătrânire mai pronunțate decât s-ar aștepta la acea vârstă. În anumite contexte, acești indicatori pot prezice cu mai multă precizie decât vârsta cronologică riscul de apariție a unor boli legate de înaintarea în vârstă.

Studiul a implicat 49.414 de indivizi din UK Biobank, cu o medie de 56,4 ani. În grup, femeile constituiau 44%, iar 91% din participanți erau din Anglia. Consumul zilnic mediu era de 0,7 cești de cafea la filtru și 1,5 cești de cafea instant. Aproape un sfert dintre ei preferau cafea decofeinizată, iar aproximativ o treime adăugau lapte.

În analiza datelor, cercetătorii au considerat variabile care ar putea afecta vârsta biologică, incluzând vârsta cronologică, sexul, nivelul de educație, fumatul, consumul de alcool, activitatea fizică, indicele de masă corporală și existența unor condiții precum diabetul, cancerul sau hipertensiunea.

Cafeaua la filtru în contrast cu cafea instant

Comparativ cu participanții care nu bea deloc cafea, cei ce aleg cafeaua instant în general prezintă valori superioare ale vârstei biologice calculate prin PhenoAge și KDM și telomeri mai scurți. Datele arată că markerii de îmbătrânire biologică sunt mai mari, însă acest model nu a fost valabil pentru toate nivelurile de consum.

cafea la filtru a generat, în urma analizei, markerii cu valori mai avantajoase. Participanții arătau o vârstă biologică estimată mai mică și telomeri mai extinzători comparativ cu cei care nu consumă cafea. Pentru celelalte tipuri de cafea studiate, cercetătorii nu au constatat diferențe semnificative.

cafeaua instant a arătat o diferență de aproximativ 0,1-0,2 ani în estimarea vârstei biologice, ceea ce reprezintă un efect modest la nivel individual. Impactul cafelei filtrate nu a fost uniform. În rândul celor cu consumul cel mai ridicat, lungimea telomerilor nu a prezentat o diferență clară comparativ cu persoanele care nu consumă cafea.

Inflamația poate să justifice o secțiune a rezultatelor.

Cercetătorii au analizat și posibilele mecanisme din spatele acestor rezultate. GlycA, un marker al inflamației persistente din organism, a mediat statistic între un sfert și o treime din relația observată între consumul de cafea și cele două estimări ale vârstei biologice. Acest lucru a fost valabil atât pentru cafeaua instant, cât și pentru cea la filtru. În cazul cafelei la filtru, au avut o contribuție și cistatina C, un indicator al funcției renale, și rata metabolică bazală, care arată câtă energie consumă organismul în repaus. Ponderea lor a ajuns la aproximativ 18%, respectiv 17%. Niciunul dintre acești markeri nu a lămurit însă rezultatele privind lungimea telomerilor.

Motivul pentru care cafeaua instant a fost legată de valori mai puțin favorabile rămâne neînțeles. Nu s-a descoperit niciun compus specific care să justifice rezultatele, iar conexiunea a persistat chiar și după eliminarea cafelei cu zahăr, îndulcitori sau lapte, precum și a variantei cafeaua decofeinizată. Studiile ulterioare trebuie să determine dacă diferența se datorează compoziției celor două tipuri de cafea sau altor trăsături ale stilului de viață al consumatorilor.

Cine arată că este mai expus

Valorile mai puțin favorabile au apărut în special la participanții care beau peste trei cești de cafea instant pe zi. Accelerarea vârstei biologice calculată prin metoda KDM a fost mai evidentă la bărbați, la persoanele de peste 60 de ani și la fumători. În cazul PhenoAge, rezultate similare au fost observate la fumători și la participanții cu un indice de masă corporală sub 30. Indicele de masă corporală se calculează împărțind greutatea în kilograme la pătratul înălțimii în metri.

În cazul cafelei filtrate, contextul a diferit. Printre persoanele care își începeau ziua cu peste trei cești de cafea, bărbații prezintă valori KDM sub nivelul celor de sex opus, indicând o îmbătrânire biologică mai lentă. Însă cercetarea nu a putut stabili dacă sexul, vârsta sau fumatul influențează reacția corpului la consumul de cafea. Aceste observații provin dintr-o analiză transversală și necesită verificare prin studii longitudinale.

După excluderea subiecților cu boli cardiovasculare, cancer sau diabet, diferențele rămân aproape identice. Nici zahărul, nici îndulcitorii, laptele, cafeaua decofeinizată sau aportul caloric total nu explică disparitățile dintre cafeaua instant și cea la filtru. Această analiză scade probabilitatea ca concluziile să fie determinate exclusiv de aceste obiceiuri, însă nu elimină posibilitatea că alți factori de stil de viață să joace un rol.

Până în prezent, nu există dovezi care să confirme o relație de cauzalitate.

Cu toate acestea, studiul prezintă limite importante. Nivelul de consum de cafea și indicatorii de vârstă biologică au fost măsurați într-o singură instantă, un singur moment, astfel încât nu se poate stabili dacă varietatea de cafea afectează în mod direct viteza de îmbătrânire sau dacă legătura detectată poate fi explicată prin alte trăsături ale participanților.

Participanții au raportat direct cantitatea și tipul de cafea, generând astfel posibilitatea unor erori de estimare. În plus, grupul studiat era alcătuit aproape exclusiv din indivizi caucazieni, iar concluziile nu pot fi extinse automat la alte populații.

Rezultatele obținute au arătat efecte limitate, iar influența unor factori neevaluați sau necontrolați de cercetători nu poate fi respinsă. Pentru a stabili dacă aceste constatări persistă pe termen lung și dacă tipul de cafea exercită într-adevăr o influență asupra vârstei biologice, este necesară efectuarea unor studii prospective și a unor intervenții de cercetare.

Modul de preparare are posibilitatea de a afecta nivelul colesterolului.

Modul de a prepara cafeaua influențează cantitatea de cafestol și kahweol (regăsit mai ales în cafeaua Arabica) care ajunge în ceașcă. Acești compuși naturali din boabele de cafea pot crește nivelul colesterolului LDL („rău“) și se găsesc în concentrații mai mari în cafeaua nefiltrată, precum cea preparată la ibric, la presa franceză sau în stil scandinav. Și espresso conține astfel de substanțe, însă cantitatea ingerată depinde de volumul porției și de numărul cafelelor consumate. Filtrul de hârtie le reține în mare parte.

2025, un studiu publicat în revista Nutrition, Metabolism & Cardiovascular Diseases a constatat că cafeaua obținută de la anumite automate de birou conține concentrații mai mari de cafestol și kahweol decât cea preparată cu filtru de hârtie. Potrivit autorilor, înlocuirea a trei cești de cafea de la automat cu aceeași cantitate de cafea filtrată, consumată în cinci zile pe săptămână, ar putea reduce nivelul colesterolului LDL cu aproximativ 0,58 mmol/l, echivalentul a circa 22 mg/dl.

O astfel de reducere poate avea o semnificație deosebită, în special pentru cei cu risc cardiovascular ridicat, deoarece țintele pentru LDL sunt mai stricte în aceste categorii. Ghidurile europene precizează valori țintă de 55 mg/dl pentru riscul foarte înalt, sub 70 mg/dl pentru riscul înalt și sub 100 mg/dl pentru riscul moderat.

Mecanismul propus nu justifică, totuși, concluziile obținute în cadrul studiului UK Biobank. În cafeaua instant se găsesc cantități reduse de cafestol și kahweol, similare cu cele din cafeaua filtrată. Astfel, legătura dintre aceasta și o vârstă biologică ușor superioară nu poate fi atribuită influenței acestor substanțe asupra colesterolului.