Cancerul pulmonar rămâne una dintre cele mai temute boli oncologice, dar diagnosticul nu mai înseamnă automat că nu există soluții. În ultimii ani, tratamentele țintite și imunoterapia au schimbat radical opțiunile pentru unii pacienți, iar testarea moleculară poate identifica vulnerabilități ale tumorii împotriva cărora există medicamente. În același timp, depistarea precoce rămâne esențială. „Cancerul pulmonar e o boală serioasă, dar viața nu se termină când primești un asemenea diagnostic. Sus inima!”, îndeamnă dr. Victor-Marian Nimirceag, medic primar oncolog, clinica MedLife Polisano Sibiu.
În întreaga lume, se înregistrează 2,5 milioane de cazuri de cancer pulmonar.
Cancerul pulmonar constituie cel mai răspândit tip de cancer și principalul motiv al deceselor cauzate de cancer la nivel global. Conform Agenției Internaționale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC), în anul 2022 au fost diagnosticate aproape 2,5 milioane de cazuri, iar peste 1,8 milioane de persoane au pierdut viața din cauza acestei boli. IARC estimează că aproximativ 85% din toate cazurile de cancer pulmonar sunt legate de fumat.
Citește șiRogobete detectează plăți fictive: pacienții primesc alerte CNP
În anul 2022, România a înregistrat aproximativ 11.716 noi diagnosticări de cancer pulmonar, potrivit celor mai recente informații GLOBOCAN. Acest tip de cancer a constituat 11,2% din totalul noilor cazuri de cancer și a ocupat poziția a treia cea mai frecventă în țară.
„Din păcate este o boală care de multe ori progresează rapid”, explică dr. Victor Nimirceag. Tumora poate crește și poate metastaza, adică celulele canceroase se pot răspândi către alte organe, precum ganglionii limfatici, celălalt plămân, glandele suprarenale, oasele, ficatul sau creierul.
În prezent, tabloul nu mai prezintă aceeași simplitate ca în urmă cu câteva decenii.
„Sunt multe tratamente noi apărute în ultimii ani și sunt încă altele «în pregătire», adică în etapa de studii clinice”, spune medicul.
O doamnă de 40 de ani a intrat imediat în faza IV a cancerului.
Printre experiențele care l-au impresionat pe dr. Nimirceag se numără cazul unei femei de numai 40 de ani, care a venit la consultație.
În timp ce avea un copil mic acasă, a primit un diagnostic într-un moment extrem de tensionat: cancerul fusese deja metastatic, iar boala a determinat acumularea unei cantități imens de lichid în jurul inimii, necesitând o intervenție chirurgicală de urgență pentru a-i prelungi viața.
,,Din cauza bolii, s-a acumulat atât de mult lichid în jurul inimii (termenul medical este de pericardită paraneoplazică), încât a fost nevoie de o intervenție chirurgicală de urgență a colegilor de la chirurgie toracică pentru a-i salva viața. După ce s-au stabilizat lucrurile am putut face bilanțul imagistic și am găsit metastaze și în alte organe, adică am tratat din start boală în stadiul IV. Deși lucrurile au început foarte prost, în cazul ei tratamentul (chimioterapie și imunoterapie) au dat rezultate spectaculos de bune, așa că este bine și azi. Mai mult, după 2 ani și ceva de tratament am putut să îl oprim, atât de bun a fost răspunsul la tratament. Sigur, puține cazuri de cancer metastatic au o evoluție atât de bună”, a povestit dr. Nimirceag.
cancer pulmonar metastatic nu se tratează întotdeauna cu aceeași metodă. Același diagnostic poate evolua în moduri foarte variate, în funcție de stadiul bolii, de caracteristicile tumorii și de reacția la tratament.
Cancer pulmonar se constată și la persoanele care nu fumează.
Potrivit unei concepții foarte răspândite, cancerul pulmonar afectează în mare parte doar fumătorii. Deși fumatul rămâne de departe principalul factor de risc, realitatea este mult mai complexă.
„Există însă o minoritate a pacienților (15-20%) care nu au fumat niciodată sau au fumat foarte puțin”, spune dr. Nimirceag.
Institutul Național al Cancerului din SUA (NCI) indică faptul că, în țările cu un nivel ridicat de fumat, aproximativ 10%-20% din cazurile de cancer pulmonar sunt raportate la persoane care nu au fumat niciodată. Printre factorii de risc relevanți pentru nefumători se numără radonul, fumatul pasiv, poluarea aerului și anumite expuneri profesionale.
Studiile realizate de NCI indică faptul că tumorile pulmonare identificate la persoane care nu au fumat pot prezenta caracteristici moleculare diferite de cele observate la fumători.
În ochii unui specialist, analiza genetică constituie un element esențial al procesului de diagnosticare.
„La fiecare caz de cancer pulmonar facem teste genetice, deoarece unele mutații pot fi tratate «țintit», cu medicamente care atacă precis mutația genetică ce a dus la apariția cancerului. Când găsești o asemenea mutație e de mare folos, pentru că eficiența tratamentului e semnificativ mai mare”, explică dr. Nimirceag.
În momentul în care un pacient audă termenul „testare genetică”, acesta poate părea uneori dificil de înțeles. În acest cadru, medicul explică că se referă la detectarea schimbărilor moleculare din celulele tumorale, modificări care pot influența alegerea terapiei.
„Testările genetice caută puncte slabe ale tumorii. În momentul în care găsim o mutație genetică împotriva căreia avem un tratament eficient e ca și cum într-o bătălie pe viață și pe moarte armata care luptă împotriva cancerului primește niște arme mult mai bune și mai precise.”, spune dr. Nimirceag
Doctorul afirmă că a observat cazuri în care un tratament precis a adus o recuperare extrem de rapidă,
„a ridicat oameni din pat în câteva zile”
.
NCI precizează că examinările de biomarkeri pot detecta schimbări ale tumorii pentru care există tratamente țintite. În plus, anumite teste pot oferi date despre aspecte precum
„tumor mutational burden”
, ajutând la determinarea șansei ca un pacient să reacționeze la anumite tipuri de imunoterapie.
Există deja și exemple concrete: FDA listează teste utilizate pentru identificarea unor modificări precum ALK sau anumite variante EGFR în cancerul pulmonar non-microcelular, pentru selectarea unor terapii țintite.
Cancerul pulmonar se manifestă în două variante, precum: cancerul pulmonar microcelular și cancerul pulmonar nonmicrocelular.
Mutările EGFR se identifică în cancerul pulmonar, dar și în cancerul de colon, glioblastom, cancer de sân și pancreas.
Biopsia, esențială pentru verificarea diagnosticului și pentru determinarea tratamentului.
Înainte ca medicii să decidă tratamentul, trebuie să cunoască cu precizie tipul de cancer, gradul de extindere și caracteristicile tumorii.
„Fără investigații imagistice bine făcute (și mai ales bine interpretate) echipa oncologică este oarbă, iar fără biopsie nu știm ce subtip de boală tratăm, nu putem alege armele cele mai eficiente,” conchide medicul.
Biopsia reprezintă prelevarea unei porții mici de țesut pentru a fi inspectată în laborator. În contextul cancerului pulmonar, această examinare poate valida diagnosticul și poate facilita identificarea tipului de tumoră și a trăsăturilor sale moleculare.
Doctorul subliniază că, de multe ori, pacientul dorește să pornească imediat tratamentul, însă câteva zile suplimentare pentru colectarea informațiilor necesare pot fi cruciale.
„Fără să diagnostichezi precis boala și fără să stabilești exact cu cât este de avansată și care sunt organele afectate tratamentul nu doar că nu e
Nu trebuie să se atribuie tusei persistente imediat cauzele unei răceli.
Unul dintre mesajele esențiale transmise de medic se referă la semnele clinice. Dr. Nimirceag afirmă că nu ar direcționa imediat la Urgențe fiecare individ care tușește. Manifestările cancerului pulmonar se dezvoltă, în mod obișnuit, treptat și pot persista de la săptămâni la luni.
„O tuse persistentă, supărătoare, care nu trece după mai multe săptămâni, sau o răgușeală persistentă ar trebui să ridice niște semne de întrebare”, spune medicul.
Mai ales când se constată și scădere în greutate sau hemoptizie, adică expulzarea de sânge prin tuse, medicul recomandă să discutați cu medicul de familie, iar dacă este necesar, să solicitați o evaluare pneumologică.
La nivel internațional, experții CDC susțin că printre semnele potențiale ale bolii se numără tusea ce persistă sau se agravează, dureri toracice, dispnee, tuse hemoptică, oboseală cronică și pierdere de greutate fără cauză evidentă; totuși, ei subliniază că numeroase persoane rămân asimptomatice până la faza avansată a cancerului.
Acest aspect ilustrează una dintre principalele probleme ale bolii: poate apărea o perioadă în care nu există semne suficient de evidente pentru ca pacientul să suspecteze cancer.
Nu există o soluție unică care să se aplice tuturor pacienților cu cancer.
Imunoterapia reprezintă o modalitate de tratament ce stimulează sistemul imunitar să identifice și să elimine celulele canceroase. Printre medicamentele moderne de top din această clasă se numără inhibitorii punctelor de control imun.
NCI indică faptul că câteva analize de biomarkeri pot sprijini medicii în determinarea dacă un pacient ar putea beneficia de imunoterapie.
În cazul cancerului pulmonar, opțiunile terapeutice pot fi combinate în funcție de circumstanțe, incluzând chimioterapia, imunoterapia, radioterapia, intervenția chirurgicală sau terapiile țintite. Decizia nu se bazează pe un singur protocol.
„Depinde de foarte multe variabile”
dr. Nimirceag menționează.
El ilustrează două scenarii ipotetice: o femeie de 40 ani, fără alte afecțiuni, identificată la stadiul II, și un bărbat de 76 ani, afectat de BPOC, insuficiență respiratorie cronică și diabet, detectat la stadiul III sau IV. Prognosticul și scopurile terapeutice pot varia în totalitate, motiv pentru care se recurge la medicina personalizată în oncologie.
În loc să abordeze „cancerul pulmonar” ca la o afecțiune unică, medicii se străduiesc să identifice particularitățile tumorii pentru fiecare pacient și să analizeze starea sa generală.
Dr. Nimirceag afirmă că echipa examinează caracteristicile moleculare ale tumorii, stadiul bolii și informațiile pacientului înainte ca cazul să fie prezentat în Tumor Board, o comisie multidisciplinară în care mai mulți specialiști stabilesc împreună strategia terapeutică.
„Pentru unii, obiectivul tratamentului e vindecarea bolii cu cât mai puține efecte secundare. Pentru alții, obiectivul este să câștigăm cât mai mult timp cu o calitate a vieții cât mai bună, chiar dacă vindecarea nu este un obiectiv realist.”
Diferența menționată este crucială. Evaluarea unui tratament oncologic nu se limitează la întrebarea
„vindecă sau nu vindecă?”
, ci trebuie să țină cont și de durata pe care o poate asigura, starea pacientului și nivelul de calitate a vieții.
Screeningul poate detecta afecțiunea înainte ca aceasta să manifeste semne.
Pentru persoanele aflate în grupul de risc crescut, un instrument esențial este CT-ul pulmonar cu doză redusă (low-dose CT/LDCT), o tomografie computerizată care utilizează o cantitate de radiații mai redusă decât cea a unui CT diagnostic standard.
„Dacă ai fumat 20 de ani sau mai mult merită să faci screening prin low-dose CT (o scanare anuală a plămânilor cu doză foarte mică de iradiere). Șansa este să găsești o tumoră cât timp e încă în stadiu incipient și șansele de a o trata curativ sunt mari” explică dr. Nimirceag.
Un experiment realizat în Statele Unite, denumit National Lung Screening Trial, a demonstrat că persoanele cu risc crescut care au beneficiat de un CT cu doză redusă au înregistrat o reducere a șanselor de deces din cauza cancerului pulmonar cu aproximativ 15%-20%, în comparație cu cei examinati prin radiografie toracică.
Screeningul nu este recomandat pentru toată lumea; din acest motiv, trebuie să fie destinat persoanelor care îndeplinesc criteriile de risc.
Detectarea precoce modifică semnificativ aspectele cancer.
„Cu cât e găsită mai repede o tumoră, cu atât opțiunile de tratament sunt mai diverse și șansele de vindecare sunt mai bune”
– dr. Nimirceag conferă.
Acesta este motivul pentru care medicul avertizează să nu se provoace panică inutilă și să nu se ignore simptomele.
„Nu e bine să te panichezi pentru orice tuse sau febră sau înțepătură între coaste. La polul opus, e foarte neînțelept să ignori timp de mai multe săptămâni sau luni simptome care nu se ameliorează, ci, dimpotrivă, se agravează.”
Organizația Mondială a Sănătății afirmă că detectarea precoce poate spori eficiența tratamentului, iar examinarea preventivă a persoanelor cu risc crescut poate conduce la identificarea cancerului într-o fază anterioară.
Dr. Victor Nimirceag a spus:
„Nu dăm speranțe mincinoase”
cancerului pulmonar contemporan, gestionarea terapiei nu mai aparține exclusiv unui specialist.
Dr. Nimirceag evidențiază sinergia dintre oncologi, chirurgi, imagiști, pneumologi, anatomopatologi și radioterapeuți.
„Fără echipă nu ai cum să ai rezultate bune”
el afirmă.
Încă de la momentul diagnosticării, această colaborare se inițiază și persistă pe tot parcursul tratamentului. Examinările imagistice determină localizarea și amploarea bolii, biopsia identifică tipul tumorii, iar analiza moleculară poate evidenția o „țintă” pentru care există un medicament.
În rândul răspunsurilor sale, cea care pare să fie cea mai intimă se referă la momentul în care trebuie să anunțe unei persoane că are cancer.
„Nu e niciodată
Cunoștințele dobândite în îngrijirea paliativă i-au adus o lecție semnificativă:
„Tot acolo am învățat să nu spun niciodată că «nu se mai poate face nimic» – printre cele mai neinspirate și neadevărate lucruri pe care le poți spune ca medic.”
Această situație nu presupune că medicul trebuie să transmită speranțe false.
„Nu dăm speranțe mincinoase, dar tot timpul trebuie să găsim un mod de a fi de folos pacientului, chiar și atunci când e aproape de moarte”.
spune el.
Cel mai surprinzător și, în același timp, cel mai de neuitat mesaj pe care medicul îl transmite pacienților care tocmai au primit diagnosticul este:
„Nu trageți concluzii pripite. Merită să vorbiți cu un oncolog înainte să plătiți avans pentru coroane, parastas, etc.”
Între zâmbetul exprimat se ascunde o lecție extrem de serioasă: nu se poate determina prognosticul doar pe baza cuvântului „cancer”.
Tipul tumorii și stadiul sunt factori esențiali, alături de starea generală a pacientului, caracteristicile moleculare și modul în care răspunde la tratament.
Și domeniul medical progresează constant.
„Chiar dacă e foarte puțin probabil să găsim leacuri minune, fiecare mic progres din fiecare studiu clinic de succes aduce ceva în plus la suma progreselor anterioare”
și declară <
Aceste progrese ar putea însemna, pentru un pacient, oportunități mai mari de recuperare sau o durată extinsă de viață cu o calitate superioară a existenței.
Referințe: https://www.iarc.who.int/cancer-type/lung-cancer/ https://gco.iarc.who.int/media/globocan/factsheets/populations/642-romania-fact-sheet.pdf https://www.cancer.gov/types/lung/hp/lung-prevention-pdq https://www.cdc.gov/lung-cancer/symptoms/index.html
Acest comunicat beneficiază de sprijinul MedLife, cel mai extins grup de servicii medicale private din România, și se înscrie într-o inițiativă amplă de informare și instruire, orientată spre prevenție și un stil de viață sănătos pe termen lung.
La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.
Obiectivul este bine definit: prevenția activă și intervenția la timp trebuie să fie realizate înainte ca problemele de sănătate să compromită echilibrul și calitatea vieții. Sănătatea nu se reduce la lipsa bolii; ea presupune energie, mobilitate și stabilitate în orice etapă a vieții. MedLife alocă în mod constant resurse pentru tehnologii care susțin o stare de sănătate durabilă și favorizează o viață trăită bine, nu doar în prezent, ci și pe termen lung.
Mai multe detalii despre serviciile disponibile pot fi găsite pe www.medlife.ro.
COMENTARII / 0