var ad = document.createElement(‘div’);
Variabila ad.id este setată la ‘AdSense’.
Linia de cod atribuie proprietății className a obiectului ad valoarea ‘AdSense’.
Citește șiFundația Română a Inimii lansează campania „Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!”
ad.style.display = ‘block’;
Scriptul atribuie proprietății position din stilul obiectului ad valoarea ‘absolute’.
The script assigns the value ‘-1px’ to the top style property of the ad element.
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3887077″,”url”:”https://www.digi24.ro/facem-romania-bine/cand-scroll-up-devine-anxietate-un-medic-psihiatru-explica-efectele-ascunse-ale-retelelor-sociale-3887077″,”fullCatPath”:”/facem-romania-bine”}
Facebook și Instagram devin primele aplicații pe care majoritatea dintre noi le consultă la începutul zilei, verificând notificările și parcurgând profilurile altor utilizatori. În timp ce ne uităm și analizăm conținutul, în mintea noastră se formează idei despre cum ceilalți trăiesc mai intens și mai bine, iar noi încercăm să rămânem pe linia de plutire. Sună familiar? Acest tip de consum al rețelelor sociale alimentă sentimentul că viața adevărată se scurge printre degete și poate amplifica stările de neliniște și de anxietate.
În legătură cu unele dintre mecanismele care conduc la dependența de rețelele sociale și la anxietate, precum și cu măsurile de protecție pe care le putem adopta în utilizarea platformelor de socializare, am discutat cu dr. Alexandra Cotae, specialist în psihiatrie la Centrul de Psihiatrie și Psihoterapie MindCare Constanța.
Petrecerea excesivă de timp pe platformele de socializare generează anxietate.
Ceea ce este cunoscut sub numele de anxietate poate fi definit ca o stare de neliniște, o teamă de necunoscut, de acel ceva grav și iremediabil care ar putea să se întâmple în orice moment. „Pacienții mei descriu anxietatea ca pe o stare permanentă de alertă. Mulți folosesc metafore precum: «Parcă am un motor care nu se oprește», «Parcă sunt mereu cu frâna de mână trasă», «Parcă aștept o veste proastă care nu mai vine». Poate cea mai sugestivă descriere pe care am auzit-o este: «Sunt obosit de cât de mult mă îngrijorez». Pentru mulți oameni, anxietatea nu înseamnă doar teamă, ci și consum continuu de energie fizică și mentală”, a spus dr. Ioana-Alexandra Cotae.
Anxietatea poate se răspândi în domeniul așa-numitelor rețele de socializare, sub anumite condiții, sau poate dobândi noi nuanțe și valențe. O dimensiune a anxietății, care a dobândit amploare odată cu apariția existenței în paralelul virtual, este teama de a pierde ceva semnificativ din ceea ce viața ar putea oferi în fiecare clipă. Deschiderea pe care rețelele sociale o oferă lumii întregi poate deveni, prin prisma posibilităților fără precedent, copleșitoare. Așa-numitul fenomen „Fear of Missing Out” (FOMO), adică teama că ceilalți trăiesc experiențe mai interesante sau mai satisfăcătoare, reprezintă o manifestare a stării de competiție toxică pe care o pot resimți unele persoane în acest context.
“Individul ajunge să controleze telefonul în mod continuu, să se compare cu alții și să simtă că i se scape oportunități semnificative, fapt ce menține anxietatea sa.”
De altfel, utilizarea problematică, compulsivă și pasivă a rețelelor sociale (n. r. – fără interacțiune prin intermediul comentariilor, de exemplu) este asociată în mod consistent cu simptome anxioase semnificative”, a spus dr. Cotae.
Un ciclu negativ rezultat din utilizarea problematicală
Cercetările arată că numărul simplu de ore dedicate activităților online nu este la fel de semnificativ ca modul în care se folosesc platformele.
Riscul cel mai mare apare în cazul utilizării problematice, caracterizate prin pierderea controlului, afectarea somnului, nevoia constantă de validare și impact
O ipoteză a oamenilor de știință este că, la nivel neurobiologic, utilizarea problematică a social media activează sistemele cerebrale de recompensă într-un mod asemănător altor comportamente adictive. „Notificările, like-urile și reacțiile sociale produc mici recompense imprevizibile care stimulează eliberarea dopaminei și favorizează verificarea compulsivă a platformelor. În timp, acest mecanism poate contribui la dezvoltarea unei relații nesănătoase cu mediul online și la creșterea vulnerabilității la anxietate.
Potrivit estimărilor, dependența de rețelele sociale crește probabilitatea apariției anxietății cu 2,81 ori. a spus medicul psihiatru.
Multe persoane folosesc telefonul până târziu în noapte, ceea ce duce la întârzierea adormirii, fragmentarea somnului și reducerea calității odihnei. Pe plan comportamental, utilizarea excesivă a platformelor sociale afectează frecvent somnul. „Somnul insuficient crește reactivitatea emoțională și reduce capacitatea creierului de a gestiona stresul, reprezentând unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru anxietate”, a precizat dr. Cotae.
Persoanele care suferă de anxietate socială se găsesc vulnerabile la dependența de mediul virtual.
O categorie expusă la avea o relație defectuoasă, adictivă cu social media este cea a persoanelor care suferă de anxietate socială. Fobia de expunere publică și stânjeneala accentuată pe care le-o produce interacțiunea directă cu ceilalți îi face pe anxioșii social să găsească mai confortabilă interfața pe care o oferă virtualul. „Pentru persoanele cu anxietate socială, comunicarea online este percepută adesea ca fiind mai sigură decât interacțiunile față în față. Totuși, există riscul ca rețelele sociale să devină o formă de evitare. În plus, comparația socială și căutarea validării din online, la fel ca cyberbullying-ul pot agrava anxietatea”, a explicat medicul psihiatru.
Studiile arată că anxietatea socială reprezintă un factor de risc important pentru dezvoltarea dependenței de social media. „Dependența persoanelor cu anxietate socială este mediată de comparația constantă cu ceilalți, evaluarea propriei valori prin prisma reacțiilor online, percepția că ceilalți au vieți mai reușite. Această asociere pare să fie semnificativ mai puternică la femei decât la bărbați”, a spus dr. Cotae.
Dincolo de dependența pe care le-o creează celor cu anxietate socială, folosirea social media devine problematică atunci când mediul online ajunge să înlocuiască total contactul real cu oamenii. „Persoana poate obține o reducere temporară a anxietății, pentru că se simte la adăpost, dar pierde oportunitățile de a-și exersa și dezvolta abilitățile sociale, ceea ce îi poate menține sau chiar agrava problema pe termen lung.
Social media pot deveni un instrument valoros de conectare, suport și expunere graduală atunci când sunt utilizate într-un mod echilibrat și atunci când sunt integrate într-o strategie mai largă de adaptare și dezvoltare personală”, a mai spus medicul psihiatru.
Anxietatea se manifestă ca urmare a sentimentului de a nu fi de ajuns.
Rețelele de socializare formează legături diferite de la un individ la altul, deoarece se încadrează în continuarea relației pe care fiecare om o stabilește cu sine. Aceste platforme nu generează tulburările de anxietate printr-un singur mecanism, ci printr-o combinație de factori psihologici, comportamentali și biologici care se amplifică reciproc.
Unul dintre cele mai importante mecanisme este comparația socială. Pe rețelele sociale, oamenii sunt expuși în mod repetat la versiuni atent selectate și idealizate ale vieții celorlalți. Comparându-se constant cu aceste imagini, multe persoane ajung să simtă că nu sunt suficient de atractive, de realizate sau de fericite. În timp, acest proces poate alimenta nes
Un al doilea mecanism ce are legătură cu o nesiguranță în relația cu sine și care antrenează o stare de anxietate este nevoia de validare externă. „Like-urile, comentariile și reacțiile pot transforma aprecierea celorlalți într-o sursă importantă de confirmare personală. Atunci când valoarea de sine începe să depindă de feedback-ul primit online, apar îngrijorarea excesivă, teama de evaluare negativă și anxietatea anticipatorie”, a spus dr. Cotae.
Sugestii pentru persoanele care au fost diagnosticate cu o tulburare de anxietate
Este recomandată solicitarea ajutorului de specialitate atunci când simptomele de anxietate sau depresie se accentuează, dacă apar dificultăți importante de somn, dacă performanța profesională sau academică începe să scadă, dacă relațiile se deteriorează sau atunci când observăm că utilizarea social media ne afectează semnificativ capacitatea de a funcționa și de a ne bucura de activitățile cotidiene.
„Nu există recomandări care să spună că persoanele cu tulburări de anxietate trebuie să renunțe complet la social media. Mai degrabă, accentul cade pe modul în care folosesc aceste platforme și pe impactul pe care acestea îl au asupra stării lor emoționale și funcționării zilnice.
Pentru persoanele cu anxietate, recomand de obicei câteva principii simple:– observă cum te simți după ce folosești social media – dacă majoritatea sesiunilor se termină cu neliniște, comparație cu ceilalți, sentiment de inadecvare, teamă că nu faci suficient, verificare compulsivă a telefonului, atunci este posibil ca utilizarea să contribuie la menținerea anxietății;
– folosește social media pentru conectare, nu pentru evitare – interacționează, fii activ, nu pasiv; protejează-ți somnul – simpla eliminare a telefonului cu 30-60 de minute înainte de culcare produce beneficii vizibile;
– construiește-ți surse de validare în afara internetului – cu cât stima de sine se bazează mai mult pe relații reale, activități semnificative, competențe, valori personale, cu atât impactul feedback-ului online devine mai mic”, a mai spus dr. Alexandra Cotae, medic specialist psihiatrie în cadrul Centrului de Psihiatrie și Psihoterapie MindCare Constanța.
Alte recomandări practice pentru protecția în social media sunt: suprimarea, la modul activ, a conținutului dăunător din feed-uri, dezactivarea caracteristicilor de design care încurajează utilizarea excesivă, cum ar fi derularea infinită și autoplay-ul.
În final, deoarece în spațiul online există o tendință de uniformizare, concentrarea pe elementele care ne diferențiază și îndrăzneala de a rămâne autentici constituie o atitudine benefică, menținându-ne în armonie cu sinele și cu ceilalți. În plus, dezvoltarea unei stări de prezență, prin care recunoaștem că suntem utilizatori, nu simple instrumente ale rețelelor sociale, reprezintă o tactică prin care putem să ne amintim că deținem libertatea de a decide.
.custom-div { background-color: rgb(247, 246, 246); border-top: 2px solid rgb(204, 204, 204); border-bottom: 2px solid rgb(204, 204, 204); display: block; font-size: 11px; font-style: italic; font-weight: 400; margin: 10px 0; padding: 25px; unicode-bidi: isolate; }
MedLife susține acest text, fiind cea mai mare rețea de servicii medicale private din România. Acest inițiativă se încadrează într-un efort extins de informare și educație, axat pe prevenție și pe adoptarea unui stil de viață sănătos pe termen lung.
MedLife își structurează îngrijirea sănătății cu meticulozitate și responsabilitate, bazându-se pe cerințele concrete
Scopul este bine definit: prevenirea activă și acțiunea rapidă, înainte ca afecțiunile să perturbe echilibrul și bunăstarea. Sănătatea nu se rezumă doar la lipsa bolii; ea presupune energie, mobilitate și stabilitate, indiferent de vârstă. MedLife alocă resurse în mod continuu pentru soluții care asigură o stare de sănătate sustenabilă și sprijină o viață trăită bine, nu doar în prezent, ci și pe termen lung.
Pentru detalii suplimentare despre serviciile oferite, accesați www.medlife.ro.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0