Organismul este supus unui stres suplimentar în timpul caniculei, deoarece lucrează intens pentru a păstra temperatura și funcțiile vitale în parametri normali. În acest context, utilizarea unui duș cu apă rece pentru răcire nu este o soluție complet sigură. Potrivit medicilor, modificările bruște de temperatură pot declanșa reacții corporale și, în anumite circumstanțe, pot crește riscul de complicații, în special la persoanele cu probleme cardiovasculare.
Dr. Alexandru Covaciu, medic specialist în cardiologie
a oferit explicații pe Digi24.ro despre răspunsul organismului în perioadele de caniculă și despre măsurile preventive recomandate pentru evitarea problemelor de sănătate.
Citește șiGargara și impostura nu curăță aerul poluat din București!
În funcție de starea fizică și de eventuale probleme medicale anterioare, modul în care corpul nostru reacționează la schimbările de temperatură poate fi foarte diferit de la o persoană la alta. Acest lucru este esențial atunci când vorbim despre efectele dușului cu apă rece pe timp de caniculă.
Organismul uman are o reacție specifică în fața temperaturilor extreme. Acestea din urmă pot afecta considerabil starea fizică a unei persoane. Într-un context de caniculă, corpul nostru este supus unui stres termic deosebit de puternic. Pentru a înțelege mai bine impactul temperaturilor ridicate, este esențial să cunoaștem cum funcționează mecanismele noastre de termoreglare.
Procesele fiziologice au loc continuu în timpul perioadelor de caniculă pentru a regla temperatura corpului în parametri normali. Mecanismul de termoreglare al corpului se bazează pe două procese fiziologice: vasodilatația și transpirația. Atunci când vasele de sânge se dilată, mai mult sânge este direcționat către suprafața pielii, facilitând astfel eliminarea căldurii. În paralel, lichidul eliminat prin transpirație are un efect de răcire a corpului prin evaporare.
În cazul unui individ cu o stare de sănătate bună, procesele corpului se desfășoară în parametri normali.
Cu toate acestea, sarcina suplimentară asupra aparatului cardiovascular devine evidentă.
Pentru a asigura un flux sanguin sporit către tegumente, activitatea cardiacă se accelerează,
concomitent cu creșterea volumului de sânge pompat.
Drept urmare, chiar și în condiții de repaus, fără activitate fizică,
inima manifestă o activitate intensificată.
Experții descriu această situație ca fiind similară cu răspunsul corpului într-o saună,
unde organismul depune eforturi continue pentru a evacua căldura în exces.
Condițiile de temperatură ridicată asociate cu deshidratarea pot da naștere unor probleme de sănătate. Atunci când organismul pierde lichide, sângele devine mai gros, iar ritmul cardiac rămâne accelerat pentru o perioadă lungă de timp. Aceste schimbări fiziologice pot favoriza apariția cheagurilor sanguine, cunoscute sub numele de tromboză, pot intensifica procesele inflamatorii în organism și pot majora riscul de complicații cardiovasculare, îndeosebi la persoanele în vârstă și la cele cu afecțiuni cardiace preexistente.
”Problemele apar atunci când temperaturile ridicate sunt însoțite de deshidratare. Pierderea lichidelor îngroașă sângele, iar frecvența cardiacă rămâne crescută pentru perioade îndelungate. Aceste modificări pot favoriza formarea cheagurilor de sânge (tromboza), pot amplifica inflamația din organism și cresc riscul de complicații cardiovasculare, în special în cazul persoanelor în vârstă sau al celor care suferă de boli de inimă.”
a adăugat Dr. Alexandru Covaciu.
Un duș cu apă rece în perioadele de caniculă poate avea efecte diferite asupra organismului. Specialiștii se întreabă dacă această practică este benefică sau poate deveni periculoasă pentru sănătate. Există situații în care dușul rece poate fi beneficial, dar și cazuri în care poate avea consecințe negative.
Apa rece poate declanșa o reacție bruscă în organism atunci când vine în contact cu acesta.
Acest fenomen este cunoscut sub numele de reflex de șoc termic și este similar cu cel care apare atunci când o persoană se scufundă brusc într-o apă extrem de rece.
Potrivit medicilor, această reacție poate fi observată și atunci când o persoană sare sau cade într-o apă cu temperatură foarte scăzută.
„Atunci când corpul intră brusc în contact cu apa foarte rece, se declanșează ceea ce medicii numesc reflexul de șoc termic. Este aceeași reacție care apare atunci când o persoană cade sau sare într-o apă foarte rece.”
Procesul fiziologic inițial este caracterizat printr-un fenomen de 30 de secunde în care corpul uman suferă un impact puternic. Semnalele puternice sunt trimise de receptorii de frig de pe suprafața pielii către creier, provocând activarea imediată a sistemului nervos simpatic**. Respirația se accelerează într-un mod dificil de controlat, fiind însoțită de o senzație de gâfâială. În același timp, vasele de sânge de la suprafața pielii se contractă brusc, iar tensiunea arterială înregistrează o creștere semnificativă.
Consecințele expunerii la apă rece extremă asupra tensiunii arteriale sunt destul de semnificative, potrivit cercetărilor științifice, care arată că aceasta poate crește cu 30-50 mmHg în doar o perioadă de 30 de secunde.
În cazul unei persoane cu o stare de sănătate bună, cu o tensiune arterială normală de aproximativ 120 mmHg, această creștere suplimentară este, în general, suportabilă fără dificultăți și poate fi asimilată cu schimbările fiziologice care au loc în timpul unui efort fizic intens.
Persoanele vulnerabile sunt cele mai expuse riscurilor asociate cu dușul cu apă rece pe caniculă. Grupurile care se încadrează în această categorie includ copiii și vârstnicii. Potrivit specialiștilor, acești oameni pot fi mai ușor afectați de schimbările bruște de temperatură.
„Trebuie să fim atenți la reacțiile corpului nostru”
, avertizează experții.
În cazul persoanelor cu hipertensiune arterială nediagnosticată, scenariul devine cu totul altul. O creștere subită a tensiunii, pornind de la valori de 150-170 mmHg, o poate propulsiona peste 200 mmHg, amplificând considerabil riscul de evenimente severe, precum accidentul vascular cerebral sau infarctul.
Consecința unei descărcări masive de adrenalină generată de sistemul nervos simpatic, parte a sistemului nervos autonom care guvernează răspunsul de „luptă sau fugă”, are un impact considerabil.
Această reacție poate duce la tulburări de ritm cardiac, unele dintre acestea fiind periculoase și chiar amenințătoare de viață.
Abordarea dușurilor reci impune prudență în cazul persoanelor care suferă de afecțiuni cardiovasculare, printre care se numără hipertensiunea arterială, accidentul vascular cerebral, aritmiile și cardiomiopatiile.
Persoanele sănătoase care nu și-au monitorizat niciodată tensiunea arterială sau starea inimii trebuie să fie, de asemenea, atente.
Numeroase boli cardiovasculare se pot dezvolta fără simptome timp de ani, iar
primul semn
poate apărea într-o situație care supune organismul la stres.
Reflexul de scufundare reprezintă un fenomen fiziologic care poate avea consecințe nefaste. Reacția corpului la imersia bruscă în apă rece poate fi extrem de periculoasă. Schimbarea drastică de temperatură poate declanșa o serie de procese fiziologice complexe. Când o persoană se scufundă brusc în apă rece,
„inima poate suferi un șoc, iar sistemul cardiovascular poate fi afectat grav”
, după cum avertizează specialiștii. Această reacție a corpului poate fi extrem de periculoasă pentru sănătate și poate duce la consecințe fatale.
Atunci când întreg corpul, inclusiv fața și capul, intră în contact cu apă extrem de rece, se declanșează o serie de reacții fiziologice distincte. Reflexul de scufundare este un mecanism instinctiv, moștenit de la mamiferele marine, care se activează în astfel de situații.
Acest fenomen fiziologic are loc ca o consecință a imersiunii în apă rece și este o caracteristică comună la speciile marine.
Nu este cazul obișnuit de răspuns la frig.
În schimb, organismul reacționează într-un mod special pentru a face față situației.
Conform specialiștilor, atunci când organismul este expus la temperaturi extreme, receptorii faciali trimit semnale care au ca efect încetinirea frecvenței cardiace și modificarea ritmului respirator, în scopul conservării oxigenului.
Însă, atunci când acest fenomen fiziologic se produce concomitent cu șocul termic, cele două procese fiziologice pot avea efecte contradictorii, unul dintre ele accelerând activitatea cardiacă, în timp ce celălalt o încetinește.
Astfel, la persoanele vulnerabile, această interacțiune poate conduce la tulburări grave de ritm cardiac și, în situații excepționale, chiar la oprirea activității cardiace (asistolă), după cum relatează sursa Digi24.ro.
Este necesar să fim atenți la anumite practici pe care ar trebui să le ocolim în timpul sezonului estival Vara .
Este o eroare frecventă, în perioadele de caniculă, să se bea apă numai atunci când se resimte setea. Acest sentiment marchează, de fapt, începutul procesului de deshidratare a corpului. În plus, prin transpirație, organismul pierde nu numai apă, ci și electroliți vitali, cum ar fi sodiul și potasiul, care sunt esențiali pentru funcționarea corectă a corpului.
În situații de deshidratare, concentrația sângelui crește, ceea ce determină inima să lucreze mai intens pentru a asigura circulația sângelui în organism. Acest fenomen conduce la o creștere a riscului de dezechilibre electrolitice și de suprasolicitare a sistemului cardiovascular, în special atunci când temperaturile sunt extrem de ridicate.
Pentru a preveni efectele negative ale radiației solare, experții recomandă evitarea expunerii la soare în intervalul orar 11:00-17:00. Perioada de timp în care razele solare sunt mai intense ar trebui să fie evitată, potrivit specialiștilor.
Intervalul orar 11:00-17:00 este privit ca fiind extrem de riscant în ceea ce privește expunerea la temperaturi ridicate, deoarece în acest timp se ating valorile maxime ale temperaturii zilnice. Perioada prezintă un pericol sporit deoarece riscul de insolație și deshidratare crește considerabil, determinând experții să sugereze reducerea activităților în exterior și limitarea expunerii prelungite la radiația solară. În situațiile în care ieșirea în aer liber este inevitabilă, se recomandă luarea unor precauții, precum purtarea de haine ușoare, protejarea capului și menținerea unei stări de hidratare adecvate.
Activitățile fizice intense desfășurate în plină caniculă, mai ales în intervalul orar cu cele mai mari temperaturi, au drept rezultat o creștere bruscă a temperaturii corpului și o pierdere considerabilă de fluide prin transpirație. Specialiștii sugerează efectuarea exercițiilor fizice dimineața devreme ori seara, atunci când temperaturile sunt mai puțin ridicate, pentru a diminua riscul de epuizare termică.
Consumul de cafea și alcool poate exacerba fenomenul de deshidratare. Acestea sunt substanțe care pot agrava pierderea de lichide din organism. Potrivit specialiștilor, anumite tipuri de cafea și alcool au efecte diuretice, ceea ce poate duce la o pierdere suplimentară de apă și electroliți.
„Aceste substanțe pot accentua deshidratarea”
au declarat experții.
În perioadele de caniculă, alături de o hidratare adecvată, este esențială și selectarea atentă a băuturilor pe care le consumăm.
Excesul de cafea și alcool în zilele toride poate agrava deshidratarea, deoarece ambele substanțe stimulează eliminarea fluidelor din corp.
Aceste avertismente au fost reiterate de către un medic cardiolog.
Grupurile vulnerabile, inclusiv vârstnicii, copiii și persoanele care suferă de boli cronice, necesită un nivel ridicat de precauție. Este esențial să se acorde o atenție deosebită acestor categorii. Persoanele cu afecțiuni medicale preexistente, copiii mici și adulții în vârstă trebuie să fie monitorizați îndeaproape.
Printre cele mai expuse pericolelor temperaturilor ridicate se află anumiți indivizi, și anume persoanele în vârstă, copiii și pacienții cu boli de lungă durată. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, corpul nostru devine mai puțin eficient în a detecta nevoia de apă, deoarece senzația de sete se reduce, fapt care conduce la o creștere a riscului de deshidratare.
Persoanele cu hipertensiune arterială care urmează tratament, în special cele care utilizează medicamente cu efect diuretic, trebuie să fie extrem de precaute.
Acestea favorizează eliminarea apei din organism
, iar atunci când sunt combinate cu pierderile de lichide cauzate de transpirație, pot accentua deshidratarea în perioadele cu temperaturi ridicate.
În urma acestui fapt, persoanele cu hipertensiune sau alte boli cronice aflate în tratament ar trebui să consulte medicul care îi are în îngrijire atât înainte de perioadele de caniculă, cât și pe durata acestora. Astfel, specialistul poate stabili dacă este nevoie de o reajustare a dozelor de medicamente și poate furniza sfaturi privind hidratarea corectă și măsurile de protecție necesare pe timpul sezonului cald.
”Acesta poate decide dacă este necesară ajustarea dozelor și poate oferi recomandări privind hidratarea și măsurile de protecție adecvate în sezonul cald.”
Această concluzie a fost trasă de către sursa Digi24.ro.
COMENTARII / 0