Studiul, publicat în revista The Lancet Planetary Health, evidențiază că cantitatea de dioxid de carbon emisă prin metabolismul uman a urmat o creștere de la 1,18 miliarde de tone în 1985 la 2,05 miliarde de tone în 2015.
Potrivit ScienceDaily, peste 60% din creșterea raportată se explică prin globală creștere a populației, nu printr-o creștere semnificativă a cantității de CO2 generate de fiecare persoană.
Coordonarea studiului a fost realizată de profesorul Javier Gonzalez, afiliat la Centrul pentru Exerciții Fizice, Nutriție și Metabolism al Universității din Bath.
Citește șiCe consumă zilnic un medic pentru a îmbătrâni sănătos. Al treilea aliment se găsește în aproape orice bucătărie
„Încă o piesă de puzzle”
Toți generăm dioxid de carbon prin conversia alimentelor în energie, însă până în prezent nu dispuneam de o imagine completă a volumului global. Descoperirea noastră arată că majorarea se explică în mare parte prin creșterea numărului de oameni. Această constatare adaugă o nouă componentă puzzle-ului pentru cercetători, când încearcă să identifice sursa și destinația carbonului. În final, aceste date pot sprijini estimarea mai exactă a eficacității măsurilor de reducere a emisiilor de carbon.
„Cu toții producem dioxid de carbon doar prin transformarea alimentelor în energie, dar până acum nu am avut o imagine clară asupra cantității totale la nivel mondial. Ceea ce am descoperit este că această creștere se datorează în principal faptului că suntem mai mulți. Acest lucru le oferă oamenilor de știință încă o piesă din puzzle atunci când încearcă să determine de unde
Care este diferența dintre CO2 produs prin respirație și cel obținut prin arderea combustibililor fosili?
Cercetătorii evidențiază că dioxidul de carbon excretat de corp prin respirație se distinge în mod esențial de emisiile rezultate din arderea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale.
Carbonul eliminat în timpul respirației derivă majoritar din alimentele ingerate. Acest element a fost recent captat de plante din aer și se află deja în fluxul natural al carbonului.
În contrast, combustibilii fosili conțin carbon care a fost păstrat sub pământ pentru milioane de ani. Combustia acestora eliberează în aer emisiile suplimentare de carbon, influențând schimbările climatice ale planetei.
Astfel, volumul ridicat de CO2 emis de organismele umane nu indică faptul că respirația contribuie la încălzirea globală în aceeași manieră ca arderea combustibililor fosili.
Cercetătorii au stabilit modul în care se calculează cantitatea de dioxid de carbon.
În scopul calculării emisiilor de CO2 ale populației globale, grupul a examinat mii de înregistrări obținute pe parcursul vieții indivizilor, de la bebeluși până la persoane în vârstă.
Informațiile obținute au detaliat volumul de dioxid de carbon emis de corp în timpul activităților zilnice. Ulterior, cercetătorii au integrat aceste constatări cu statisticile privind populația mondială și masa corporală pentru a estima evoluția producției de CO2 derivată din metabolism.
Analizele au evidențiat că creșterea populației a reprezentat factorul dominant în generarea unei expansiuni de 74%, în timp ce schimbările în cantitatea de dioxid de carbon emisă de fiecare individ au avut un impact mult mai redus.
Evaluarea acestui fenomen este esențială pentru a clarifica circuitul global al carbonului, care explică fluxul său între atmosferă, organismele vii, oceane și uscat.
Metabolismul uman are un impact semnificativ asupra măsurătorilor locale din orașele cu densitate mare de populație, unde se află și activează un număr considerabil de persoane.
Ce trebuie evitat, conform cercetătorilor
Autorii studiului subliniază că concluziile nu ar trebui luate ca dovadă a faptului că respirația oamenilor constituie principalul factor al încălzirii globale.
Cercetătorii nu sugerează diminuarea activității fizice sau alterarea alimentației pentru a scădea cantitatea de dioxid de carbon emisă de organism. Obiectivul urmărit este rafinarea măsurătorilor și a calculelor referitoare la circuitul global al carbonului.
COMENTARII / 0