Câtă mișcare e nevoie pentru a reduce riscul de cancer: noi descoperiri din studii

Un stil de viață activ, caracterizat prin activitate fizică moderată și constantă, are efecte pozitive asupra reducerii riscului de apariție a cel puțin șapte forme...

Un stil de viață activ, caracterizat prin activitate fizică moderată și constantă, are efecte pozitive asupra reducerii riscului de apariție a cel puțin șapte forme de cancer, printre care cancerul de sân și cel de colon, precum și limfomul și mielomul multiplu, conform rezultatelor unei cercetări științifice publicate în prestigioasa revistă Journal of Clinical Oncology. Această investigație a evaluat datele a peste 750.000 de adulți din Statele Unite, Europa și Australia, care au fost monitorizați pentru o perioadă medie de zece ani.

Rezultatele unui studiu internațional, dezvăluite în cadrul reuniunii ASCO 2025, indică faptul că pacienții cu cancer de colon care au participat la programe de exerciții fizice, coordonate de un antrenor, după ce au suferit intervenții chirurgicale și chimioterapie, au înregistrat o scădere a riscului de recidivă cu 28% și o reducere a riscului de deces cu 37%.

Se observă că activitatea fizică este asociată cu o scădere a riscului de cancer la indivizi. Studiile recente au demonstrat că persoanele care mențin un nivel ridicat de activitate fizică prezintă un risc redus de a dezvolta această boală. În detaliile cercetărilor, s-a arătat că activitatea fizică regulată are un impact pozitiv asupra reducerii riscului de cancer.

Citește șiÎntârzieri la plățile constructorilor Spitalului Regional Craiova. Rogobete: „Au continuat să muncească”. Stadiul construcției a depășit 25%

Studiul exhaustiv despre relația dintre activitatea fizică și cancer, efectuat de National Cancer Institute din SUA, a evaluat 12 grupuri prospective din SUA și Europa. Aceste grupuri erau formate din 1,44 milioane de participanți, iar rezultatele au fost publicate ulterior în JAMA Internal Medicine. 13 tipuri de cancer din cele 26 studiate prezentau un risc considerabil mai mic de a se dezvolta în rândul persoanelor cu un nivel ridicat de activitate fizică, potrivit concluziilor cercetării.

Rezultatele unei investigații recente, publicate ulterior în Journal of Clinical Oncology, au scos în evidență efectele benefice asupra persoanelor care au adoptat un program regulat de activitate fizică, și anume două ore și jumătate până la cinci ore de activitate moderată pe săptămână. În urma analizei, s-a observat că aceste persoane au obținut rezultate încărcătoare de speranță, potrivit cercetătorilor care le-au urmărit separat evoluția.

Rezultatele unor studii recente au arătat că efectuarea regulată a activităților fizice poate conduce la reducerea riscului de apariție a mai multor tipuri de cancer, printre care:

  • reducerea riscului de cancer de sân cu 6-10%;
  • reducerea riscului de cancer de colon la bărbați cu 8-14%;
  • reducerea riscului de cancer de endometru cu 10-18%;
  • reducerea riscului de cancer renal cu 11-17%;
  • reducerea riscului de cancer hepatic cu 18-27%;
  • reducerea riscului de limfom cu 11-18% (la femei);
  • reducerea riscului de mielom multiplu cu 14-19%.

Se observă că, pentru numeroase tipuri de cancer, printre care cele ale sânului, colonului, endometrului, esofagului și regiunii cap-gât, avantajul nu se limitează la un nivel minim de activitate fizică recomandat. Cu cât activitatea fizică este mai intensă, cu atât reducerea riscului este mai semnificativă, fără ca studiul să identifice un anumit nivel de activitate fizică de la care efectul de protecție să se stabilizeze.

Procesul fizic care are loc în organism în timpul activităților fizice reprezintă un fenomen complex. Corpurile noastre suferă modificări atunci când efectuăm mișcare.

La femeile în perioada menopauzei, cu vârsta cuprinsă între 50 și 75 de ani, efectuarea regulată de activități fizice conduce la diminuarea concentrațiilor de estrogen din sânge. O expunere mai scăzută la acest hormon pe tot parcursul vieții are drept rezultat un risc redus de cancer mamar dependent de hormoni, care reprezintă forma predominantă a acestui tip de cancer după instalarea menopauzei.

În cadrul unui studiu randomizat suplimentar, au fost recrutați indivizi de sex masculin și feminin cu vârste cuprinse între 40 și 75 de ani, care au suferit recent o colonoscopie cu rezultat normal. Un grup a efectuat exerciții aerobice timp de o oră, de șase ori pe săptămână, în timp ce celălalt grup și-a menținut rutina zilnică obișnuită. La subiecții care au desfășurat activități fizice s-a înregistrat o scădere ponderală, precum și niveluri reduse ale anumitor hormoni cu efecte estrogenice. Mai semnificativ, au fost observate modificări celulare în mucoasa colonului, care sunt asociate cu un risc diminuat de cancer colorectal.

Exercitarea fizică are multiple efecte benefice. Insulina este utilizată mai eficient de către organism și scade probabilitatea ca nivelul acesteia să rămână ridicat pe perioade îndelungate, fenomen care este asociat cu apariția cancerelor de sân și de colon. Activitatea fizică regulată are ca efect scăderea inflamației generale a corpului și consolidarea răspunsului imun, ceea ce reduce riscul de cancer. De asemenea, viteza de tranzit a alimentelor prin intestine crește, reducând timpul de expunere a mucoasei intestinale la posibili carcinogeni prezenți în alimentație. În plus, previne obezitatea, un factor care crește riscul pentru cel puțin 13 tipuri de cancer.

Anumite forme de activitate fizică au capacitatea de a diminua probabilitatea de apariție a celor mai răspândite tipuri de cancer. Mișcarea are un impact pozitiv asupra reducerii riscului de cancer, potrivit cercetărilor recente. Activitatea fizică regulată este un factor cheie în prevenirea unora dintre cele mai comune tipuri de cancer.

Studiile efectuate asupra diverselor tipuri de cancer au scos în evidență cel mai mare volum de dovezi în cazul cancerului mamar și colorectal. O analiză aprofundată, publicată în British Medical Bulletin, a combinat rezultatele a 38 de studii, care au implicat peste 4 milioane de femei, dintre care aproximativ 116.000 au fost diagnosticate cu cancer de sân în perioada de urmărire. Femeile cu cel mai ridicat nivel de activitate fizică au prezentat un risc inferior cu 12% comparativ cu cele cu un stil de viață sedentar, această reducere a riscului fiind observată indiferent de valoarea indicelui de masă corporală și de stadiul menopauzei.

Studiul privind Sănătatea Asistenților Medicale a monitorizat o perioadă de 20 de ani un grup de peste 95.000 de femei din SUA, timp în care au fost raportate aproape 4.800 de cazuri de cancer mamar. Femeile în postmenopauză care au efectuat activități fizice moderate într-un ritm alert, timp de aproximativ o oră zilnic, au prezentat un risc de îmbolnăvire cu 15% mai mic în comparație cu cele cu un stil de viață sedentar. De asemenea, s-a observat o scădere a riscului de cancer la femeile care, deși inactive fizic înainte de menopauză, au început ulterior să facă mișcare, reducerea riscului fiind în acest caz de 10%. Așadar, momentul începerii activităților fizice nu invalidează potențialul beneficiu.

Un studiu amplu, cunoscut sub numele de NIH-AARP Diet and Health Study, a analizat datele a aproape 500.000 de persoane cu vârste peste 50 de ani. În cadrul acestui studiu, au fost raportate peste 4.700 de cazuri de cancer colorectal. S-a observat că persoanele care au practicat activitate fizică de cel puțin cinci ori pe săptămână au prezentat un risc redus de cancer de colon, și anume cu 21% la bărbați și cu 15% la femei. De asemenea, rezultatele au arătat că bărbații care au petrecut nouă ore sau mai mult pe zi în poziție șezândă au avut un risc de cancer de colon cu 60% mai mare în comparație cu cei care au stat mai puțin de trei ore în aceeași poziție.

Se pare că activitatea fizică are un efect pozitiv chiar și după ce a fost stabilit un diagnostic. Exercițiile fizice pot juca un rol important în procesul de recuperare. Beneficiile activității fizice se pot manifesta și într-un context mai larg.

În urma unei meta-analize recente, publicate în anul 2025 în prestigioasa revistă GeroScience, s-au evaluat repercusiunile activității fizice asupra șanselor de supraviețuire a pacienților cu cancer, luând în considerare un eșantion format din 151 de cohorte și aproape 1,5 milioane de pacienți oncologici. Analiza a avut în vedere cinci tipuri de cancer și a arătat că rata mortalității a înregistrat scăderi semnificative, și anume: 31% în cazul cancerului de sân, 27% pentru cel de prostată, 29% pentru cancerul colorectal și 24% pentru cel pulmonar.

Un studiu clinic randomizat de referință, considerat etalonul în domeniul medical, a scos la iveală rezultate similare. 889 de pacienți cu cancer de colon în stadiul III sau în stadiul II cu risc sporit au fost repartizați aleatoriu în cadrul studiului internațional CHALLENGE, care a fost prezentat în 2025 la congresul American Society of Clinical Oncology. Acestora li s-a aplicat o abordare duală: un grup a efectuat activități fizice sub îndrumarea unui antrenor, în timp ce celuilalt grup i s-au oferit doar materiale informative cu privire la activitatea fizică și la alimentație sănătoasă.

La o perioadă de urmărire de aproape opt ani, doar 93 de pacienți care au participat la un program de activitate fizică au înregistrat o recidivă singulară a bolii, în timp ce 131 de pacienți din grupul de control au suferit o recidivă. Rezultatele au arătat că, după cincizeci de luni, procentul de pacienți care au supraviețuit fără progresia bolii a fost de 80% în grupul activ și de 74% în grupul de control. În plus, s-a observat o scădere a riscului de reapariție a cancerului sau de deces cu 28% și, respectiv, 37%. La opt ani de la începerea studiului, 90% dintre pacienții care au efectuat exerciții fizice erau încă în viață, comparativ cu 83% dintre cei care au primit doar materiale educaționale.

Potrivit cercetării, 30% dintre pacienții care suferă de cancer de colon în stadiul II cu risc crescut și stadiul III vor experimenta o revenire a bolii după finalizarea tratamentului chirurgical și a chimioterapiei. În calitate de oncologi, o întrebare frecventă adresată de pacienți este cum pot contribui la îmbunătățirea prognosticului. Acum, rezultatele studiului oferă un răspuns evident: participarea la un program de activitate fizică, asistat de un antrenor personal, va diminua probabilitatea de reapariție a cancerului sau de dezvoltare a unei forme noi de cancer, va îmbunătăți starea generală de sănătate și va contribui la o durată mai lungă a vieții.

„Un program de mișcare care include un antrenor personal va reduce riscul de recidivă sau de apariție a unui alt cancer, te va face să te simți mai bine și te va ajuta să trăiești mai mult”

, a afirmat Christopher Booth, autor principal al cercetării și oncolog la Queen’s University din Kingston, Canada.

Pentru a reduce riscul de cancer, cercetările au stabilit care sunt cantitatea și intensitatea necesare de mișcare fizică. Rezultatele acestor studii au arătat că o anumită cantitate de efort fizic este esențială.

Nu există un timp minim stabilit pentru efectuarea mișcării

, însă intenistatea și regularitatea sunt factori cheie. Aceste dovezi provin din cele mai mari studii existente.

Pentru reducerea riscului de cancer, 150-300 de minute de activitate fizică moderată, cum ar fi mersul alert sau ciclismul la viteze mici, sunt recomandate în fiecare săptămână de către Societatea Americană de Cancer. Alternativ, pot fi efectuate 75-150 de minute de exerciții fizice intense, precum alergatul sau ciclismul la viteze mari, alături de antrenamentele de forță. De asemenea, cele două tipuri de activități fizice pot fi combinate pentru a atinge obiectivele de sănătate. Organizația Mondială a Sănătății sugerează un nivel similar de activitate fizică, recomandând cel puțin 150 de minute de activitate moderată în fiecare săptămână pentru adulți.

Un studiu exhaustiv, ale cărui rezultate au fost publicate în 2025 în British Journal of Sports Medicine, a combinat date din 80 de cercetări și a demonstrat că activitatea fizică este capabilă să atenuate anumite consecințe negative asociate cancerului și terapiilor aplicate, printre care deteriorarea cardiacă indusă de chimioterapie, neuropatia periferică și disfuncțiile cognitive. Pacienții cu cancer care mențin un nivel ridicat de activitate fizică par să prezinte, de asemenea, o stare generală de sănătate îmbunătățită.

Se remarcă faptul că avantajele nu se produc exclusiv ca urmare a unei perioade îndelungate de efort fizic. Chiar și intervale scurte de activitate fizică intensă au fost corelate cu scăderea riscului de apariție a tipurilor de cancer precum cel de sân, colon, vezică urinară, esofag, stomac sau endometru.

Rezultatele unei cercetări recente sugerează că există beneficii și pentru persoanele care nu pot să se angajeze în activități fizice zilnice. 89.000 de participanți din Marea Britanie, care au făcut parte din studiul UK Biobank, au fost luați în considerare într-o cercetare publicată în Scientific Reports. Aceasta a arătat că modelul de activitate fizică intensivă, denumit „weekend warrior”, în care se recomandă 150 de minute de activitate fizică pe săptămână, realizate într-o perioadă scurtă de timp, a fost asociat cu o scădere a riscului de cancer renal cu 40% comparativ cu lipsa activității fizice.

Între teorie și realitate, conceptul de mers alert capătă un nou sens. Acțiunea de a merge devine o activitate fizică intensivă atunci când este efectuată cu rapiditate.

Se subliniază constant faptul că activitatea fizică nu se traduce neapărat prin exerciții fizice epuizante în cadrul unei săli de fitness. 30 de minute de plimbare rapidă, efectuate cincisprezece zile pe săptămână, reprezintă deja limita minimă sugerată de specialiști. De asemenea, activitățile precum mersul pe jos în locul folosirii liftului, lucrul în grădină, efectuarea pauzelor active la locul de muncă, practicarea dansului sau joaca energică alături de copii sunt considerate activități fizice moderate.

Pentru a considera mersul ca fiind alert, 4,8 km/oră reprezintă viteza minimă recomandată de CDC, măsurată alternativ prin 100-120 de pași pe minut. În esență, pentru ca mersul să fie catalogat drept activitate fizică eficientă, persoana respectivă ar trebui să poată purta o conversație, însă fără a putea cânta. Pe de altă parte, în timpul activităților fizice intense, vorbirea ar trebui să fie limitată la câteva cuvinte, după care urmează o pauză pentru respirație.

În cazul pacienților cu cancer care urmează terapie, oncologii sugerează sesiuni de mișcare scurte și personalizate, care să respecte limita de toleranță a fiecărui pacient, în special în timpul perioadelor de chimio sau radioterapie, sub atentă supraveghere medicală. Un studiu de proporții mai reduse a arătat că o singură ședință de antrenament fizic poate duce la o încetinire temporară a dezvoltării celulelor canceroase. Beneficiile se observă chiar și atunci când este vorba despre câteva minute de mișcare zilnică, efectele fiind cumulative.

COMENTARII / 0