Primul an de viață reprezintă fundamentul sănătății noastre ulterioare, motiv pentru care controalele medicale regulate și respectarea sfaturilor oferite de medicii de familie sau pediatri sunt vitale pentru creșterea unui copil sănătos. Colaborarea strânsă dintre părinți și medici este considerată de medicul pediatru Elena Chihaia de la Hyperclinica MedLife Galați-Nicolae Bălcescu drept un factor cheie care facilitează depășirea provocărilor din această perioadă și asigură dezvoltarea armonioasă a copilului. În opinia sa, fiecare copil are o evoluție unică, care trebuie monitorizată în mod individualizat, utilizând graficele de creștere specifice fiecăruia.
Se consideră că greutatea copilului este un factor mai semnificativ decât modul în care este alăptat. Acesta este un aspect crucial în evaluarea dezvoltării copilului.
În prezent, nou-născuții sunt, de obicei, primiți în maternități, unde sunt îngrijiți de echipe de specialiști din diverse domenii medical, care îi monitorizează îndeaproape pentru a depista eventuale probleme de sănătate. Acest proces de monitorizare permite efectuarea unor consultații de specialitate și testări medicale preventive, precum vaccinări și teste de depistare a unor afecțiuni grave, înainte ca cei mici să părăsească spitalul. Ulterior, la două săptămâni de la externarea din maternitate, este recomandat ca pruncii să fie examinați de un medic pediatru pentru a li se evalua starea de sănătate și a primi sfaturi privind îngrijirea ulterioară.
Primul consult al nou-născutului oferă ocazia de a-i evalua câștigul în greutate și de a stabili dacă acesta se dezvoltă corespunzător. În evaluarea greutății, sunt luați în considerare mai mulți factori, printre care: dacă copilul a venit pe lume prematur, dacă este alimentat la sân sau cu formulă și se fac recomandări personalizate în funcție de observațiile făcute. Alimentarea la sân este considerată esențială, însă mamele sunt încurajate să nu se lăsă copleșite de stresul legat de producția de lapte, deoarece suplimentarea cu formulă poate fi o soluție viabilă atunci când este nevoie.
Copiii care sunt hrăniți la sân beneficiază de anticorpi și prezintă un risc redus de răcire în primele luni de viață. Protecția oferită de laptele matern se extinde și la boli precum enterocolitele, obezitatea și diabetul. Însă, în situațiile în care mama nu produce suficient lapte sau întâmpină probleme, iar copilul refuză să se hrănească la sân sau suge foarte puțin, se recomandă suplimentarea cu formulă sau chiar înlocuirea laptelui matern.
În general, mamele sunt încurajate să alăpteze copilul atât cât pot, iar restul necesităților nutriționale să fie acoperit prin suplimentarea cu formulă sau lapte matern pompat, în cazul în care copilul nu se hrănește eficient. Acest aspect nu ar trebui să fie considerat o tragedie, deoarece hrana și creșterea copilului sunt esențiale, iar părinții nu ar trebui să se simtă stresați sau să sacrifice nopțile de somn din cauza presiunii pentru alăptare exclusivă.
Poate să fie și până la un an şi jumătate sau doi, în funcție de fiecare. După această perioadă, laptele este parte complementară a unei alimentaţii diversificate şi suptul rămâne mai mult un moment de conexiune mamă-copil şi de alinare a copilului
, a declarat medicul pediatru. Există multiple variante de hrănire, printre care: lapte formulă, amestec de formulă cu lapte de sân sau doar lapte de sân, toate fiind considerate acceptabile, atâta timp cât copilul primește hrana necesară pentru dezvoltarea sa.
Îngrijirea sugarului presupune, în mod esențial, asigurarea a două elemente cheie: Vitamina D și fierul. Acestea sunt considerate esențiale pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului. Nu se specifică detalii suplimentare despre rolul lor în acest context.
Primul consult medical reprezintă o oportunitate pentru părinți de a primi răspunsuri la toate întrebările lor, iar medicul pediatru evaluează starea generală de sănătate a copilului nou-născut. În cadrul acestui consult, specialistul verifică prezența reflexelor primitive și confirmă dacă a fost inițiat tratamentul zilnic cu vitamina D, care trebuie continuat până la vârsta de 2 ani.
Dr. Chihaia a accentuat că administrarea zilnică a vitaminei D este esențială până la vârsta de 2 ani, cu excepția perioadelor din sezonul cald.
La fiecare evaluare medicală, atenția asupra vitaminei D este reiterată.
De asemenea, medicul recomandă suplimente de fier, ca măsură preventivă, începând cu vârsta de 6 luni pentru copiii născuți la termen și 2 luni pentru cei prematuri.
La vârsta de 1 an, se efectuează analize de sânge pentru a verifica rezervele de fier și pentru a depista eventuala anemie, moment în care suplimentarea cu fier poate fi oprită în cazul unei alimentații diversificate.
Totodată, se evaluează și nivelul de vitamina D din sânge.
„După 2 ani, vitamina D se poate da doar în sezonul rece, dar până atunci se administrează în fiecare zi. La fiecare consult, reamintim de vitamina D. Eu recomand şi suplimente cu fier, preventiv, de la 6 luni la copiii născuţi la termen şi de la 2 luni la prematuri. La un an verificăm prin analize de sânge dacă rezervele de fier sunt suficiente şi nu există anemie şi oprim suplimentarea cu fier daca alimentaţia este diversificată. Verificam şi nivelul de vitamina D sanguin totodată”
, a declarat dr. Chihaia.
Imunitatea copilului este puternic influențată de procesul de vaccinare. Prevenirea bolilor prin vaccinare reprezintă un aspect crucial în dezvoltarea copilului. Protejarea copilului împotriva agenților patogeni este esențială pentru creșterea lui sănătoasă.
La o lună de viață, are loc a doua vizită medicală. Dezvoltarea copilului este evaluată prin verificarea circumferinței capului și a lungimii acestuia. De asemenea, sunt analizate dezvoltarea neuro-motorie și contactul vizual. Medicul verifică, de asemenea, creșterea în greutate a sugarului și posibilele probleme digestive, deoarece colicii pot apărea în general la această vârstă, fiind un motiv de îngrijorare pentru părinți.
Tratamentele pentru colici se concentrează pe excluderea posibilelor alergii la proteinele din lapte și a refluxului gastro-esofagian, după care se recomandă diverse soluții pe care părinții le pot testa. În situațiile în care aceste abordări nu dau rezultate, se sugerează liniștirea piele pe piele pentru a calma starea sugarului. Potrivit medicului,
În lunile următoare acest simptom o să dispară
.
2 luni de la naștere marchează începutul administrării schemei de vaccinare la medicul de familie.
Începând din maternitate, copilul primește deja vaccinul BCG împotriva tuberculozei și cel anti-hepatită B.
La această vârstă, se aplică două vaccinuri:
vaccinul DTPa-VPI-HiB-Hep. B care protejează împotriva difteriei, tifo-ului, pertussis-acelular, poliomelitei, Haemophilus influenzae B și hepatitei B,
și Prevenar, vaccinul pneumococic conjugat.
Această schemă se va repeta la 4 luni și 11 luni.
Ulterior, la 6 ani se administrează vaccinul tetravalent,
iar la 14 ani are loc rapelul pentru DTPa.
La vârsta de 1 an, se aplică vaccinul ROR (rujeolic-rubeolic-oreion),
care include un rapel și la 5 ani.
În cazul unor epidemii de rujeolă, se poate administra o doză suplimentară de ROR la 9 luni.
Pe lângă acestea, se recomandă și Rotarixul, care se administrează până la 24 săptămâni și previne diareea cu rotavirus.
De asemenea, se sugerează părinților să le facă copiilor vaccinul împotriva varicelei, meningitei și cel împotriva hepatitei A.
„Vaccinarea este foarte importantă pentru că previne boli grave, contribuind la imunitatea copilului”
, a explicat medicul pediatru.
În cadrul examinărilor de laborator și a consultațiilor stomatologice,
Dr. Elena Chihaia a făcut cunoscut faptul că ea recomandă efectuarea unor teste de laborator atunci când copilul atinge vârsta de 1 an, în scopul de a stabili dacă cei mici au reușit să asimileze în mod adecvat vitamina D și fierul, ceea ce contribuie la prevenirea rahitismului și anemiei. În afara acestei situații, recoltarea de sânge pentru analize este indicată numai în cazul în care starea generală de sănătate a copilului impune acest lucru.
Pediatrul a accentuat importanța verificării frenului încă de la prima consultație medicală.
În situațiile în care frenul este restrictiv, pot apărea dificultăți la supt, motiv pentru care părinții sunt sfătuiți să consulte un specialist.
Acest specialist poate ajuta ulterior copilul să prevină eventuale probleme de pronunție a cuvintelor.
De asemenea, pediatrul monitorizează procesul de erupție dentară și, în cazul în care se observă demineralizare, copilul este trimis la stomatolog.
Mai mult, pediatrul reamintește părinților despre necesitatea vizitelor periodice preventive la stomatolog.
„De la prima consultație, verificăm frenul. Dacă este restrictiv vor exista probleme cu suptul şi le recomand părinţilor să meargă la specialist pentru că, mai târziu, copilul ar putea avea şi probleme de pronunţie a cuvintelor. Urmărim erupţia dentară şi, dacă observăm demineralizare, îi trimitem la stomatolog, ulterior le amintim şi de vizitele periodice preventive la stomatolog”
La naștere, testele de screening sunt obligatorii pentru noul născut.
Teste de screening multiple li se efectuează nou-născutului încă din maternitate: unul auditiv pentru identificarea surdității și un altul metabolic pentru a stabili dacă micuțul suferă de afecțiuni grave precum hipotiroidismul congenital sau fenilcetonuria. Pe lângă aceste teste standard, până la vârsta de 1 an, medicul pediatru are posibilitatea de a observa la copil anumite afecțiuni care, în cazul depistării la timp, au șanse sporite de remediere prin terapii diverse.
La prima consultație, chiar și înainte de a împlini o lună, se verifică dacă privirea copilului este fixă și urmărește obiectele.
La naștere, bebelușul ar trebui să poată fixa cu privirea ceea ce se află în fața lui, având o viziune vagă de cel mult 10 cm și urmărind scurt cu privirea.
A existat un nou născut care nu numai că nu fixa privirea, dar ochii săi prezentau și o mișcare rotatorie anormală.
Ulterior, a apărut și o întârziere în dezvoltarea psiho-motorie, dovedindu-se a fi un sindrom genetic destul de rar.
Autismul este o condiție care necesită evaluare atentă la fiecare consult medical, în special în ceea ce privește capacitatea copilului de a interacționa cu cei din jur.
Verificăm dacă copilul este capabil să fixeze cu privirea persoanele din jur și să le urmărească mișcările, precum și dacă prezintă zâmbetul social și interacțiune cu cei din jur.
Există situații în care copiii intră în cabinet și nu ne percep prezența, ca și cum am fi invizibili.
O tulburare de spectru autist a fost identificată la 8-9 luni de viață.
Terapia poate ajuta copiii cu tulburări de spectru autist cauzate de expunerea la ecrane să se recupereze eficient, cu condiția intervenției rapide.
Există diferite niveluri de gravitate ale tulburărilor de comportament și cu cât intervenim mai repede, cu atât mai bine pentru copil, deoarece poate începe terapia și poate avea mai multe șanse de a se integra în societate.
„Bebeluşii trebuie stimulaţi, trebuie să te joci cu ei, să le vorbeşti, să iasă pe cât posibil zilnic afară şi nu trebuie expuşi la ecrane”
, a explicat medicul.
Bebelușii sunt supuși unei examinări medicale încă de la naștere, în special pentru a verifica poziția corectă a piciorușelor, prevenind astfel potențiale probleme de dezvoltare.
Dr. Elena Chihaia a accentuat importanța monitorizării dezvoltării copilului, începând cu poziția picioarelor la primele controale medicale.
La o perioadă cuprinsă între 4 și 6 săptămâni, dar nu mai târziu de 3-4 luni, ea recomandă efectuarea unei ecografii de șold.
Această procedură are drept scop depistarea displaziei de șold, o afcțiune a cărei tratare promptă poate preveni complicații pe termen lung.
De asemenea, medicul are în vedere urmărirea etapelor de dezvoltare neuro-motorie ale copilului.
În situația în care sunt observate probleme ortopedice sau neurologice, copilul este trimis la specialistul corespunzător – medic ortoped, neurolog sau kinetoterapeut.
„Verificăm şi la primele controale poziţia picioruşelor, dar între 4 şi 6 săptămâni, cel mai târziu, până la 3-4 luni, recomandăm ecografia de șold pentru a depista displazia de şold care tratată la timp, evită complicaţii pe termen lung. Urmărim etapele de dezvoltare neuro-motorie şi dacă observăm probleme ortopedice sau neurologice, după caz, îi trimitem la medicul ortoped, neurolog sau la kinetoterapeut”
, a declarat dr. Elena Chihaia.
Un demers amplu de informare și educare privind prevenția și stilul de viață sănătos pe termen lung este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România.
Acest articol face parte din respectiva inițiativă.
MedLife adoptă o abordare prudentă și responsabilă în ceea ce privește sănătatea, concentrându-se pe necesitățile individuale ale pacienților. Evaluările medicale aprofundate, realizate de echipe multidisciplinare formate din medici experimentați și susținute de tehnologii avansate, stau la baza deciziilor terapeutice. Prin intermediul soluțiilor inovatoare de diagnosticare și tratament, precum și prin expertiza în genomică, MedLife oferă posibilitatea identificării precoce a riscurilor asociate bolilor frecvente sau determinate de stilul de viață, cu scopul de a sprijini oamenii în a-și menține sănătatea în parametri optimi.
Scopul este evident: prevenirea activă și intervenția promptă, anterior ca dificultățile de sănătate să compromită stabilitatea și calitatea vieții. Sănătatea reprezintă mai mult decât simpla inexistență a bolii, ea însemnând vitalitate, capacitate de mișcare și echilibru la orice vârstă. MedLife alocă resurse în mod constant pentru soluții care promovează o stare de sănătate sustenabilă și facilitează o viață împlinită, nu numai în prezent, ci pe o perioadă îndelungată.
Pentru detalii suplimentare privind serviciile oferite, www.medlife.ro reprezintă o sursă utilă de informații.
COMENTARII / 0