Cu luni, săptămâni și zile înainte de trecerea în neființă, un număr surprinzător de mare de oameni trăiesc vise neobișnuite și chiar viziuni. Pe măsură ce sfârșitul vieții se apropie, aceste experiențe devin din ce în ce mai frecvente și au adesea teme comune.
Chiar dacă la prima impresie aceste senzații pot părea deranjante pentru cei din apropiere, ele constituie, de fapt, un semn esențial atât pentru individul care se află în faza finală a vieții, cât și pentru persoanele dragi.
Conform Blic, membru al grupului Ringier, această trăsătură a fost confirmată atât de studiile științifice recente, cât și de observațiile îndelungate ale medicilor.
Citește șiProteinele animale și cele vegetale influențează diferit nivelul de testosteron. Rezultatele surprinzătoare ale unui studiu
De-a lungul secolelor, în diverse culturi ale lumii, au răspândit mărturii și relatări privind visele persoanelor aflate pe patul de moarte, fiind adesea interpretate ca simple legende sau coincidențe.
Știința a evitat această temă pentru o perioadă îndelungată, considerând-o dificil de evaluat cu rigurozitate, până când experții din medicina au ales să o studieze în mod sistematic.
Unul dintre primii cercetători în acest domeniu este dr. Christopher Kerr, cardiolog de specialitate și director general al Centrului de Îngrijiri Paliative și Hospice din Buffalo, SUA, autor al titlului „Moartea este doar un vis”. Curiozitatea sa privind viziunile pacienților a apărut în urma unei experiențe concrete petrecute lângă patul unui bolnav.
Printre primele paciente din centrul medical se număra Mary, o femeie de 72 de ani. Într-o zi, în timp ce familia ei se afla la vizită, medicul a observat o scenă surprinzătoare: fără să pară că se întâmplă ceva neobișnuit, Mary a început să facă gesturi cu brațele, legănând un bebeluș invizibil.
Mai mult, femeia îl săruta și îl mângâia pe copil, pe care îl numea Danny, oferind o stare de liniște și împăcare profundă.
Familia a fost surprinsă și, la început, a considerat că se referă la o halucinație inducibilă de medicamente, pentru că nimeni nu fusese niciodată la curent cu existența unui copil pe nume Danny.
În a doua zi, când sora pacientei a sosit, se dezvăluie misterul: Danny era primul ei copil, pierdut tragic la scurt timp după naștere, o traumă imensă pe care femeia nu a avut puterea să o explice deschis restului familiei de-a lungul vieții.
Acest caz nu a reprezentat o situație excepțională. În centrele de îngrijire paliativă, personalul medical a constatat în mod constant că majoritatea pacienților trăiesc experiențe asemănătoare, marcate de un realism intens. Această constatare a determinat dezvoltarea unor studii clinice extinse.
Într-o studiu publicat în 2014, s-au examinat declarațiile a 66 de pacienți urmărite în ultimele săptămâni de viață. Rezultatele au indicat că aproape toți pacienții au descris cel puțin un astfel de eveniment cu imagini și senzații extrem de clare, percepute ca fiind absolut reale.
În aceste scenarii de vis s-au manifestat în special familieri și cunoscuți, fie că au murit, fie încă trăiesc, și chiar și animale de companie pe care le-au avut în trecut. În jur de o treime dintre participanți a declarat că aceste experiențe s-au produs și în timpul stării de veghe.
pacienți au relatat că s-au întâlnit cu prietenii din frageda copilărie, în timp ce alții au observat părinți sau bunici care au plecat de mult timp, iar alții au descris apariția unor entități angelice, divinități sau a câinelui lor preferat din tinerețe.
O altă temă recurentă a fost pregătirea unei călătorii. Câțiva dintre cei intervievați au relatat că își doreau să plece alături de cei apropiați care muriseră deja, însă li s-a transmis în vis că „nu le-a sosit încă timpul”.
Studii clinice au subliniat o legătură evidentă: pe măsură ce data morții se apropie, probabilitatea ca persoanele decedate să apară în visurile celor care mor crește.
Majoritatea dintre persoanele care trec prin astfel de experiențe au susținut că acestea generează o alinare profundă, o împăcare internă și acceptarea sfârșitului inevitabil.
Expertul în somnologie Dr Dennis Rosen a raportat în revista Psychology Today că o femeie în vârstă de 91 de ani a întâlnit în vis pe mama ei, care fusese decedată, într-o grădină plină de flori, iar aceasta i-a spus cu calm:
„Totul va fi bine”
. Cercetările indică faptul că, pe măsură ce existența se apropie de sfârșit, aceste imagini devin din ce în ce mai reconfortante.
Majoritatea pacienților au confirmat că aceste vise le-au adus o enormă ușurare, confort și acceptare, ba chiar o împăcare pașnică cu momentele dificile ale vieții și cu sfârșitul în sine.
În anul 2020, o altă analiză a demonstrat că dispoziția emoțională a pacienților s-a stabilizat semnificativ după astfel de evenimente, generând un impact pozitiv atât asupra pacienților, cât și asupra persoanelor dragi, pentru care procesul de doliu a devenit mai ușor de suportat în urma constatării că cei apropiați au plecat în liniște.
Dr. Kerr afirmă că aceste viziuni constituie o componentă a mecanismului natural al minții umane, care se susține în ultimele clipe ale vieții. De aceea, cadrele medicale recomandă să nu fie catalogate ca episoade de confuzie sau instabilitate mintală, ci să fie considerate o sursă legitimă de alinare și demnitate.
COMENTARII / 0