Cel mai bătrân animal terestru oferă noi indicii despre longevitate. Ce au descoperit cercetătorii în ADN-ul țestoasei Jonathan

Jonathan, o țestoasă de 194 de ani, cel mai bătrân animal terestru, a fost subiectul unei examinări a codului său genetic de către cercetători, iar...

Jonathan, o țestoasă de 194 de ani, cel mai bătrân animal terestru, a fost subiectul unei examinări a codului său genetic de către cercetători, iar descoperirile ar putea oferi noi răspunsuri privind prelungirea vieții umane, potrivit The Guardian.

Țestoasa, care locuiește în zona reședinței oficiale a guvernatorului insulei Sfânta Elena din Atlanticul de Sud, se estimează că are 194 de ani, fiind contemporană cu regina Victoria și Charles Darwin.

Analiza ADN-ului animalului a scos la iveală numeroase variante genetice în majoritatea mecanismelor biologice asociate îmbătrânirii identificate până acum de oamenii de știință. Împreună, acestea ajută organismele să supraviețuiască prin repararea ADN-ului deteriorat, reglarea metabolismului și protecția împotriva cancerului.

Citește șiFarmaciștii îi dau dreptate jurnalistei Liliana Ruse în disputa cu ministrul Alexandru Rogobete: Medicamentul oncologic Lyrica se găsește în cantități limitate în doar opt județe / În București nu există

Cercetătorii au considerat mai interesante anumite modele chimice detectate în genele Jonathan, care aparent susțin funcționarea sănătoasă a mitocondriilor sale, acele mici unități ce seamănă cu baterii și produc energie pentru celule. Defectarea acestor mitocondrii a fost legată în mod semnificativ de procesul de îmbătrânire și de afecțiunile asociate vârstei.

„Încă încercăm să înțelegem cum se produce îmbătrânirea, iar Jonathan ne oferă o adevărată fereastră spre ceea ce se întâmplă pe parcursul unei perioade foarte lungi de viață”,

a spus Stephen Clark, principalul cercetător al proiectului realizat de organizația nonprofit Kallel Foundation.

„Este important ca mitocondriile să fie menținute într-o stare cât mai bună posibil.”

Benjamin Vaisvil a condus o echipă internațională de cercetători care, în timpul analizei substanțelor chimice ce se leagă de materialul genetic, a făcut descoperirea. Aceste substanțe, numite grupări metil, mod obișnuit modifică activitatea genelor la care se atașează.

În articolul publicat în Science Advances, cercetătorii explică modul în care au comparat tiparele de metilare ale genelor țestoasei Jonathan cu cele ale altor gigantice de pe planetă. În multe dintre genele sale, tiparele detectate se aliniau cu cele ale altor țestoase în vârstă, însă cele legate de funcționarea mitocondriilor arăta asemănări cu modelele observate la animale mult mai tinere.

În prezent, nu se poate stabili dacă și în ce măsură aceste modele chimice influențează longevitatea remarcabilă a Jonathan. Clark a subliniat că echipa trebuie să confirme acum această descoperire.

„Cum putem testa această idee?”, a spus el. „Există o modalitate prin care putem întineri mitocondriile sau le putem înlocui pentru a vedea dacă acest lucru prelungește viața? Acesta este unul dintre pașii următori.”

În anul 1882, Jonathan a ajuns pe insula Sfânta Elena. În 2009, fostul medic veterinar principal al insulei a preluat responsabilitatea de îngrijire. În acea perioadă, țestoasa se aflau într-o stare critică: era orbă, a pierdut simțul mirosului și ciocul său devenise moale și sfărâmicios, dificultând alimentarea. Hollis a început să ofere hrană manual, iar după șase luni, țestoasa și-a reg

În aprilie, Jonathan a ajuns fără voie în centrul unei false știri virale legate de o escrocherie cu criptomonede, după ce un cont fals de pe X, care pretindea că îi aparține lui Hollis, a anunțat că țestoasa murise.

Înainte ca The Guardian să contacteze Nigel Phillips, guvernatorul insulei Sfânta Elena, vestea s-a răspândit la nivel mondial. Acesta a întrerupt pregătirile pentru somn pentru a verifica în persoană starea lui Jonathan. L-a găsit adormit sub un copac, însă

„cât se poate de viu”

.

COMENTARII / 0