Se creează un element div în document, iar variabila ad îl stochează: var ad = document.createElement('div');
ad.id = ‘AdSense’;
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiPanglică umană împotriva cancerului de sân, la Cluj-Napoca | Aproape 300 de oameni sunt așteptați în Piața Unirii
Se setează proprietatea display a elementului ad la ‘block’ (ad.style.display = ‘block’).
ad.style.position = ‘absolute’;
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3878187″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/cercetatorii-au-descoperit-cum-poate-un-coronavirus-sa-treaca-de-la-lilieci-la-oameni-3878187″,”fullCatPath”:”/stiri/actualitate/sanatate”}
Multe boli infecțioase emergente apar după ce agenți patogeni care circulă la animale reușesc să infecteze oamenii. Un nou studiu arată că modificări genetice minore pot influența modul în care virusurile interacționează cu sistemul imunitar al diferitelor specii și pot contribui la adaptarea acestora la gazde noi.
Quantitative Biosciences Institute (QBI) din cadrul Universității California din San Francisco (UCSF), în colaborare cu Icahn School of Medicine at Mount Sinai, Institut Pasteur și Fred Hutchinson Cancer Center, a raportat că o singură modificare la nivelul unui aminoacid dintr-o proteină virală poate altera modul în care un coronavirus interacționează cu sistemul imunitar al liliecilor și al oamenilor, precizează News.ro.
SARS-CoV-2, virusul responsabil pentru Covid-19, și RaTG13, un coronavirus paralel care infectează doar liliecii, au fost studiate de echipa de cercetare. Aceștia au evaluat cum cele două viruși se leagă de proteinele care coordonează răspunsul imun în celulele respiratorii umane și în celulele respiratorii ale liliecilor.
În cadrul testelor, s-a folosit prima linie celulară pulmonară cultivată în laborator din celulele liliacului mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), specie care există și în România.
Proteina virală identificată drept element-cheie googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428441003-0”); });
Examinarea a evidențiat ca element central o proteină virală denumită OrfB9. Această variantă a proteinei din SARS-CoV-2 se diferențiază de cea din RaTG13 printr-un singur aminoacid, dintre aproximativ 100.
OrfB9 din SARS-CoV-2 a inactivat mecanismul de alarm al răspunsului imun în celulele umane, permițând astfel multiplicarea virusului. În contrast, în celulele liliacului, varianta OrfB9 a RaTG13 a activat o proteină de apărare imună, contribuind la limitarea virusului.
autorilor, concluziile arată o posibilă clarificare a modului în care virusuri care par inofensive la animale pot deveni adaptate la oameni și pot genera forme grave de boală.
Autorii studiului: Diferențe genetice foarte mici pot avea efecte majore
„Diferența dintre un virus care rămâne la lilieci și unul care ajunge la oameni și provoacă o boală cu consecințe catastrofale poate fi determinată de modificări genetice remarcabil de mici”, a declarat medicul biolog, dr. Nevan J. Krogan, director al QBI și autor principal al studiului, citat într-un comunicat.
El a precizat că examinarea interacțiunilor dintre proteinele virale și cele ale gazdei, în contextul a două virusuri și a două specii diferite, poate scoate la iveală semnături moleculare legate de riscul de transmitere interspecie.
Conform cercetătorului, aceste date ar putea sprijini crearea unor sisteme de alertă precoce pentru detectarea virusurilor capabile să infecționeze oamenii.
Rezultatele obținute în cadrul studiului au fost publicate în revista științifică Cell Host & Microbe.
Specia liliacului mare cu potcoavă, denumită Rhinolophus ferrumequinum și folosită în cercetare, se găsește și în teritoriul României, în special în zonele carstice și deluroase. Această specie poate fi localizată în Munții Apuseni, Banat, Oltenia și Dobrogea, precum și în partea de sud și vest a Carpaților, unde apare în numeroase sisteme de peșteri din Transilvania și Crișana.
COMENTARII / 0