Cercetătorii găsesc indiciu surprinzător: unii Alzheimer rămân lucizi

Potrivit cercetătorilor din Institutul Olandez de Neuroștiințe, menționați de ScienceDaily, aproximativ 30% dintre persoanele în vârstă diagnosticate cu Alzheimer nu prezintă niciodată simptomele asociate. Structura...

Potrivit cercetătorilor din Institutul Olandez de Neuroștiințe, menționați de ScienceDaily, aproximativ 30% dintre persoanele în vârstă diagnosticate cu Alzheimer nu prezintă niciodată simptomele asociate.

Structura cerebrală prezintă semne caracteristice afecțiunii, însă capacitățile de memorie și de raționament nu sunt afectate.

„Nu știm de ce. E un mare mister și unul foarte important”

Citește șiSemne de infarct: cardiolog din Sibiu avertizează: nu așteptați, sunați 112

a spus Evgenia Salta, autoarea principală a studiului.

Fenomenul, denumit reziliență cognitivă, reprezintă abilitatea anumitor indivizi de a-și menține claritatea mentală, chiar dacă creierul lor suferă de o boală.

La vârste mai mari de 80 de ani, neuronii păstrează caracterul tânăr.

Echipa a examinat țesutul cerebral preluat de Banca Olandeză de Creiere. Au evaluat trei categorii: indivizi fără indicii de boală, pacienți diagnosticați cu Alzheimer și subiecți care prezintă boala cerebrală, însă nu au manifestat demență.

Într-o regiune mică a hipocampului, zona centrală a memoriei, cercetătorii au căutat posibila apariție a neuronilor noi. Datorită rarității celulelor, s-au obligat să creeze metode inovatoare pentru a le localiza.

„Chiar și la o vârstă medie de peste 80 de ani, am găsit acești neuroni imaturi în toate grupurile”, a spus Salta.

Numărul lor nu este relevant, ci modul în care se comportă.

Cercetătorii anticipau că persoanele rezistente la boală ar avea un număr mult mai mare de neuroni imaturi, însă diferența a fost redusă. Diferența majoră s-a manifestat în comportamentul celulelor.

La cei care și-au păstrat memoria, neuronii imaturi par să activeze mecanisme care îi ajută să supraviețuiască și să facă față timpului, cu mai puține semne de inflamație și de moarte celulară. Ei ar putea susține și țesutul din jur.

Salta a făcut o comparație, alegând ca analogie

„un fel de îngrășământ într-o grădină care a început să se degradeze”

.

Ce nu arată studiul

Autoarea avertizează că atribuirea funcției acestor celule s-a realizat pe baza datelor, fără a fi confirmată prin experimente. Prezența lor nu demonstrează că, la vârstnici, creierul produce în mod continuu neuroni noi, nici că aceste celule ar preveni demența.

„Este o piesă dintr-un puzzle foarte mare. Nu va exista niciodată un singur factor care să explice reziliența”, a spus Salta.

Următorul pas al cercetătorilor este să descopere modul în care aceste celule interacționează cu neuronii din apropiere. Dacă reușesc să identifice factorii care protejează cucreiere, ar putea fi dezvoltate, în viitor, noi terapii.

COMENTARII / 0